Pentru obtinerea informatiilor referitoare la datele generale si la anamneza se foloseste metoda interogatoriului - dialogul intre medic si bolnav. Un interogatoriu eficient necesita suficiente cunostinte medicale, discernamant clinic, cunoasterea psihologiei bolnavului, tact si rabdare. Deoarece in acest dialog se face apel la memoria bolnavului, totalitatea datelor si Simptomelor culese cu ajutorul interogatoriului poarta denumirea de anamneza (de la gr. anamnesis = amintire)..

Datele generale pot furniza indicatii pretioase pentru orientarea diagnostica. Astfel, in ceea ce priveste etatea, unele boli apar la o varsta mai inaintata (ate-roscleroza, emfizemul pulmonar, cordul pulmonar cronic), unele la adulti (hiper­tensiunea arteriala esentiala, boala Basedow), altele la copii (reumatismul articular acut, cardiopatiile congenitale, bolile infecto-contagioase). Si sexul poate avea importanta. Unele boli apar mai frecvent la barbati (boala Addison, ateroscleroza), altele la femei (stenoza mitrala, litiaza biliara).

Ocupatia bolnavului, prin ea insasi, poate orienta diagnosticul. Dupa cum indica si denumirea lor, grupul mare al bolilor profesionale este direct legat de profesiune: intoxicatii cu Pb, cu benzen etc; veterinarii si macelarii pot contacta boli de la animale (chistul hidatic, bruceloza), iar morarii si minerii pot face boli datorita pulberilor (pneumoconioze). Incordarile psihice"datorate unor conditii de disconfort familial, neadaptarea intr-un anumit loc de munca, daca actioneaza mult timp asupra unui teren receptiv, pot explica multe boli (hipertensiunea areriala etc). I Si locul de nastere si domiciliul pot da unele indicii. Astfel, reumatismul apare mai frecvent in regiunile cu climat umed si rece; gusa endemica, in regiunile cu ape sarace in iod.

Anamneza. Luarea unei anamneze corecte si constiincioase reprezinta primul pas pentru diagnosticul oricarei boli, iar in unele cazuri informatiile culese constituie baza diagnosticului (angina pectorala, ulcerul gastroduodenal). In acest scop va trebui castigata increderea bolnavului, deoarece interogatoriul nu trebuie sa fie protocolar si sec.

Pe cat posibil trebuie precizate in timp debutul probabil al afectiunii si debutul cert fixat de medic (de exemplu, cand s-au descoperit sufluri, aritmii, hipertensiune arteriala).

Adeseori bolnavul cu insuficienta cardiaca situeaza debutul afectiunii sale in perioada cand apar

Simptome avansate de boala (ortopnee, hepatomegalie, edeme etc), dar ignora perioada de timp in care avea numai o usoara dificultate de respiratie la urcatul unei scari.

Intereseaza si modul de debut. Unele boli debuteaza brusc (pneumonia lobara, peritonita acuta), altele insidios, lent (cancerul, tuberculoza).

De o deosebita importanta este si evolutia bolii.

Cel mai adesea, istoricul suferintei relatat de bolnav nu are decat o valoare orientativa. De aceea trebuie puse intrebari ajutatoare, pentru a preciza:

-  natura exacta a

Simptomelor enumerate; bolnavii ignora aproape totdeauna semnificatia exacta a termenilor medicali: frecvent o dispnee cardiaca e numita astm, o diaree, dizenterie, iar o claudicatie intermitenta (durere in gamba aparuta la mers si datorata ingustarii arterelor), sciatica.

- caracterul tulburarilor: o durere, de exemplu, se caracterizeaza prin circum­stantele de aparitie si disparitie (repaus, ingestie de alimente si medicamente), orar si durata, sediu, iradieri.

- existenta altor tulburari functionale; de exemplu, in cursul unei crize dureroase abdominale, prezenta unor tulburari urinare poate impune diagnosticul de colica nefretica.

- obiceiurile alimentare, dietele urmate, genul de viata (surmenaj fizic sau in­telectual, griji familiale sau profesionale), examenele medicale anterioare si Tratamentele deja aplicate.

- antecedentele personale, intelegand prin aceasta trecutul bolnavului de la nastere pana la boala actuala. Trebuie precizata existenta bolilor infectioase sau a eventualelor intoxicatii. Reumatismul articular, luesul, tuberculoza, chiar infectiile de focar pot explica aparitia unor boli organice ale inimii. Bronsitele cronice, astmul bronsic, emfizemul si pneumoconiozele pot fi cauza unui cord pulmonar cronic. Diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea, tabagismul, sedentarismul sunt factori de risc pentru ateroscleroza. La femei sunt importante tulburarile din sfera genitala: ciclul menstrual, nasterile, avorturile. Conditiile de viata si de munca trebuie de asemenea precizate. Antecedentele heredocolaterale, cu alte cuvinte informatiile despre sanatatea si bolile parintilor, bunicilor, stramosilor, copiilor si rudelor apropiate, incheie intero­gatoriul. Longevitatea parintilor si a stramosilor - expresie a unei bune functionari a organismului - se transmite de obicei si la descendenti. Unele boli - hemofilia, icterul hemolitic - apar frecvent la mai multe generatii, altele, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza pot aparea cu mai multa probabilitate la urmasii celor care au suferit de aceste boli. Nu trebuie sa se uite insa ca in bolile ereditare se transmite predispozitia, nu boala, iar zestrea genetica poate fi modificata sub influenta conditiilor de mediu.