Una dintre caracteristicele ultimelor decenii, este cresterea alarmanta si in ritm continuu a bolilor de nutritie. Se stie ca acestea se datoreaza in principal tulburarilor metabolismului factorilor nutritivi. Aceste dereglari recunosc cauze exogene, endogene si mixte.

Cauzele exogene isi au fara discutie importanta lor. Cauzele endogene sunt mult mai importante. Anumiti factori ereditari, constitutionali, ca si o serie de disfunctii endocrine, (hipofiza, tiroida, suprarenale, gonade), au rasunet asupra metabolismului nutritiv al organismului. In ceea ce priveste factorii micsti, acestia rezulta din coparticiparea factorilor exogeni si endogeni. Se pare totusi ca dereglarile nutritive produse de factorii exogeni, sunt foarte importante. Se stie ca, mai mult de jumatate din factorii de mortalitate, se datoreaza bolilor cardiovasculare (la noi 46 % dintre cazuri). Alaturi de alti factori de risc: sedentarismul, fumatul, stress-ul, si, in stransa corelatie cu acestia, alimentatia nerationala si corolarul acesteia bolile de nutritie (obezitate, diabet, dislipidemii) - contribuie la aceasta mortalitate crescuta. Astfel, fata de o frecventa de 0,5 % inainte de al doilea razboi mondial, astazi diabetul zaharat inregistreaza o frecventa de 4 - 8 %. Fata de un diabetic cunoscut, exista 1-2 diabetici necunoscuti.

Obezitatea, de asemenea, a crescut la 23,6 % in mediu rural si 27,7 % in cel urban, in tara noastra. Un rol, nu mai putin important, il detin dislipidemiile care inregistreaza o frecventa de 14 % in tara noastra. Nu se poate ignora rolul alimentatiei in geneza aterosclerozei, care prin complicatiile sale vasculare (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale etc), ocupa primul loc in mortalitatea generala. Intre nivelul colesterolemiei si frecventa afectiunilor cardiovasculare exista o relatie directa. Astfel, pentru fiecare reducere cu 1 % a colesterolemiei, scade riscul bolii cardiace ischemice cu 2 %. Legaturile directe dintre hipercolesterolemie si hiperlipoproteinemie sunt de asemenea cunoscute. Toate acestea, dar si numeroase alte argumente, justifica importanta alimentatiei in bolile de nutritie. Dieta in unele boli este singurul remediu, in altele 50 % din eficacitatea Tratamentului este asigurata de dieta si in aproape toate detine un rol foarte important.

Desigur ca nu toate bolile degenerative trebuie puse pe seama alimentatiei in exclusivitate. Exista si o serie de factori ereditari, constitutionali etc.

Totusi, rolul determinant in numeroase boli si in special in cele de nutritie, il detine neconcordanta dintre alimentele consumate, arderile lor in organism si cheltuielile de energie, dar mai ales felul alimentatiei. Un exemplu concludent: consumul de zahar a crescut in lume in cursul ultimei generatii de 5 - 6 ori, iar consumul de grasimi a crescut in dauna celui de cereale, de legume si fructe. Darconsumul mare de grasimi, in special grasimile animale (care contin acizi grasi saturati) si de dulciuri, duce la hiperlipidemie, deci la cresterea lipidelor si coleste­rolului in sange, cu rol direct in geneza aterosclerozei. Consumul peste masura de dulciuri si fainoase, favorizeaza si aparitia diabetului zaharat.