Generat de diferite cauze, acest sindrom are la baza o
activitate fibrinolitica excesiva si se caracterizeaza
prin manifestari hemoragice grave, uneori letale. Fi-brinoliza
excesiva poate fi urmarea cresterii activatorilor plasminogenului,
a unei coagulari intravasculare diseminate sau rezultatul
administrarii unor agenti fibrinoii tici (streptokinaza,
urokinaza).
Sindromul fibrinoiitic poate aparea in cazul
rupturilor de placenta, al interventiilor chirurgicale
pe prostata, pancreas, plaman, uter, inima, cand se apeleaza
la circulatia extracorporeala, in ciroze hepatice, boli
neoplazice, stresuri intense etc.
Tabloul clinic se caracterizeaza prin sangerari gastro-intestinale,
echimoze, epistaxis, sangerari prelungite in plagi etc.
Tratamentul se face cu agenti antifibrinolitici ca: Trasylol,
acid s-aminocaproic, fibrinogen si inlaturarea cauzei,
cand este posibil.