Generat de diferite cauze, acest sindrom are la baza o activitate fibrinolitica excesiva si se caracterizeaza prin manifestari hemoragice grave, uneori letale. Fi-brinoliza excesiva poate fi urmarea cresterii activatorilor plasminogenului, a unei coagulari intravasculare diseminate sau rezultatul administrarii unor agenti fibrino­ii tici (streptokinaza, urokinaza).

Sindromul fibrinoiitic poate aparea in cazul rup­turilor de placenta, al interventiilor chirurgicale pe prostata, pancreas, plaman, uter, inima, cand se apeleaza la circulatia extracorporeala, in ciroze hepatice, boli neoplazice, stresuri intense etc.

Tabloul clinic se caracterizeaza prin sangerari gastro-intestinale, echimoze, epistaxis, sangerari prelungite in plagi etc. Tratamentul se face cu agenti antifibrinolitici ca: Trasylol, acid s-aminocaproic, fibrinogen si inlaturarea cauzei, cand este posibil.