Procesul de imbatranire, de atrofie, afecteaza si tubul digestiv. Edentatia, atrofia glandelor salivare si a mucoasei gastrice si esofagiene, aclorhidria, sunt frecvente. Mai caracteristice sunt tulburarile vasculare digestive.

PAROTIDITA SUPURATA A BATRANULUI apare la varstnicul in varsta de peste 80 de ani, cu stare grava, istoric lung, casexie si infirmitate. Apare si in stari terminale, mai frecvent la femei. Clinic se exteriorizeaza ca o tumefactie pre- si intra- auricu­lara, care deformeaza figura si cu semne locale de inflamatie (eritem si tempera­tura), precum si secretii purulente in orificiul canalului Stenon.

REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN. La persoanele varstnice apar frecvent tul­burari de deglutitie, disfagie si regurgitari nazale. Alteori apar pirozis, epigastralgii cu iradieri in umarul stang, ceea ce se cheama pseudoangor. Dintre entitatile clinice mentionam: diverticulii esofagieni, spasmele esofagiene, dar mai ales refluxul gastro esofagian. Acesta din urma consta in intoarcerea continutului gastric in esofag, din cauza insuficientei functionale a cardiei. Obezitatea, sarcina, stenoza pilorica cu dilatatie gastrica consecutiva, sunt cauze favorizante. Consecinta refluxului este esofagita peptica cu pirozis, regurgitatii acide si varsaturi. Tratamentul vizeaza indepartarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, beta blocante, morfina, teofilina), indepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, tutunului etc. Cimetidina si metoclopramidul (Reglan, Primperan) au efecte favorabile.

 PATOLOGIA ISCHEMICA DIGESTIVA. Bolile digestive vasculare ischemice sunt destul de frecvente la varsta a treia. Se datoreaza aterosclerozei arterelor viscerale abdominale, au mecanism de producere ischemic (tromboze, infarctizari, embolii) si prezinta dureri de tipul claudicatiei intermitente.

Infarctul mezenteric este cel mai spectaculos accident. Este o drama abdomi­nala. Apare brusc, cu semne de abdomen acut, cu durere violenta, uneori sincopala, continua si tenace, iradiata in intregul abdomen, cu exacerbari paroxistice, rezistenta j la calmante si cu agitatie extrema. Se poate insoti de diaree sanguinolenta, varsaturi j alimentare, bilioase sau sanguinolente, colaps, gangrena intestinala si peritonita. ! Pulsul este slab, hipotensiunea este obisnuita, iar hiperleucocitoza prezenta. Se | datoreaza ocluziei totale, prin embolie, a arterei mezenterice. Uneori este precedata \ de angor intestinal. Apare, intotdeauna, la varstnici cu ateroscleroza in diferite teritorii. Semnele fizice sunt sarace.

Ischemia intestinala cronica apare la persoane in varsta de peste 50 - 60 de ani, cu ateroscleroza arteriala mezenterica, cu semne de insuficienta circulatorie, similara localizarii aterosclerozei la inima, creier sau membre inferioare. Fluxul sanguin diminuat este suficient pentru pranzuri mici, dar devine insuficient pentru pranzuri ! abundente. Durerea apare la 10 - 15 minute dupa mese si dureaza 1 - 3 ore. Se percepe si un suflu supraombilical. Durerea abdominala este difuza, iar tabloul clinic al anginei abdominale este caracterizat prin crize dureroase abdominale, descrise ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a intestinului, arterita mezenterica etc. Angina abdominala este manifestarea clinica a ischemiei intestinale cronice. Semnul major este durerea abdominala, care apare postprandial, proportional cu volumul alimentelor ingerate, este localizat abdominal, epigastric, hipogastric si nu iradiaza in afara ariei abdominale. Uneori durerea este violenta, are caracter de crampa, iar distensia abdominala care o insoteste, se asociaza cu greturi si varsaturi. Expresia tulburarilor de tranzit intestinal apare la bolnavi trecuti de 50 de ani si mai adesea de 60, cu semne evidente de ateroscleroza in diferite teritorii. Diagnosticul este de obicei tardiv, iar prognosticul foarte rezervat. ALTE BOLI DIGESTIVE sunt: colecistitele si angiocolitele acute, ocluziile in­testinale (ocluzia colonului descendent, de obicei, prin carcinom de colon), volvu-lusul colic, de obicei interesand sigmoidul, cancerul de colon-stenozant, ocluzia mezenterica, de obicei depistata necroptic si colita ischemica. Aproape toate aceste afectiuni apar mai frecvent la varstnicii obezi. Pot fi originea unui abdomen acut (cand diagnosticul se pune de obicei tardiv). Prognosticul este foarte rezervat, iar tabloul clinic este initial estompat, sters. Din patologia inflamatoare a peritoneului, mai frecvent se intalneste apendicita (letala, de obicei, la varstnic), cu evolutie si semne atipice, deseori conducand la peritonita.

Alte cauze de abdomen acut la varstnici sunt: ulcerele gastro-duodenale, hemo­ragiile prin ruptura arterei epigastrice, fisurarea unui anevrism de aorta.

In toate bolile digestive ale varstnicului, ca si in celelalte, modificarile psihice dau o coloratura speciala si pot fi un obstacol serios in calea vindecarii, conducand adesea la exitus,

INCONTINENTA ANALA este o infirmitate frecventa, cu repercusiuni grave psiho-sociale, fiind, alaturi de incontinenta de urina, escarele de decubit si de de­menta, una dintre marile probleme ale ingrijirilor si asistentei varstnicului. Ea consta in pierderea involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal. Se asociaza, de obicei, cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. Apare in demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto-sigmoidiene si constipatie cronica. Cea mai importanta incontinenta anala este cea neurogena, in geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. Tratamentul este descurajant si se reduce la incercari de reeducare si la ingrijiri generale. Se pot practica clisme, administra purgative etc.