Definitie si

Simptome: sindromul intermediar (insuficienta coronariana acuta, preinfarct, iminenta de infarct, microinfarct, sindrom intermediar) este o forma de trecere de la angina pectorala la infarct, o stare anginoasa mai grava decat angina pectorala de efort, la care lipsesc semnele necrozei miocardice, dar care se poate transforma in infarct miocardic.

Se manifesta sub mai multe Forme clinice, dar caracteristice sunt doua: un vechi anginos la care durerile devin mai frecvente crize dureroase subintrante - aparand dupa eforturi din ce in ce mai mici sau chiar in repaus; durerile nu au un motiv aparent, sunt mai intense si mai prelungite, cedeaza mai greu sau deloc la repaus si la nitroglicerina. Alteori, este vorba despre un prim acces de angor, de durata si intensitate mare, dar fara semne ECG si biologice. In general, durerea are caracterul, sediul si iradierile durerii anginoase, dar dureaza mai mult de 20 de minute.

Pulsul si tensiunea arteriala sunt normale sau crescute in criza, tulburarile de ritm sunt rare, bolnavul este afebril. Semnele de laborator (V.S.H., leucocitoza, fibrinogenul, enzimele) sunt nemodificate, rareori discret crescute, q4d823qf35bxt dar rapid reversibile. Diagnosticul de certitudine se pune prin ECG.

Nu toate formele evolueaza spre infarct. Cauza principala este ateroscleroza coronariana.

Tratamentul urmareste prevenirea instalarii infarctului. Imobilizarea la pat, cateva zile, urmata de repaus relativ 2 - 3 saptamani, Tratamentul anticoagulant, co-ronarodilatatoarele (Intensain, Persantin, propranolol), Tratamentul energic al durerii (nitroglicerina, refrigerarea regiunii precordiale cu Kelen, la nevoie opiacee), oxigenul si Tratamentul arterosclerozei epuizeaza arsenalul terapeutic.