Acestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala, pentru a putea interveni la timp. Astazi, intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice. Daca nu se iau anumite precautii, sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza (aminofenazona), anemii, socuri anafilactice (seruri, antibiotice etc). Alteori, in special in cursul tratamen­telor cu antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin modificarea florei mi-crobiene. Prin distrugerea florei patogene, unele microorganisme care paraziteaza in mod normal organismul, se dezvolta mai intens si devin mai virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi rezistenti la antibiotice.

Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice, corticoizi) pot masca semnele unei boli, fara a o vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata suficienta.

Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu sunt, de obicei, nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce depasesc pe cele utilizate normal.

Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si copii. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina), unele deprimante centrale (clorpromazina, diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona, indometacin, metildopa.

Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara, diuretice, neuro-psihotrope, antiinflamatorii nesteroidiene, glucocorticoizi, antibiotice si
anticoagulante. Principalele

Simptome apar la nivelul pielii, tubului digesth sistemului nervos central si sangelui.

Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale orale, anticonvujsivante, antituberculoase, antibiotice, diuretice, in genera], fenacetina si analgezice in doze mari, anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie asociata.

Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:

- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. Apar, de obicei, in insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. In cazul digitalicelor, doza eficace este foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai mare in administrarea pe cale i.v. Interactiunile medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene toxice. De exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele potenteaza, uneori, periculos efectele altor deprimante centrale (anestezice generale, hipnotice, morfina);

- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta. Acestea sunt independente de doza. Apar la doze obisnuite de izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid nalidixic (Negram), fenacetina etc. Hipertermia maligna poate fi provocata de unele anestezice generale;

-  reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme imune. Alergia presupune o sensibilizare prealabila. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar spc anafilactic). Penicilinele pot provoca dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem laringean, hipotensiune, colaps, urticarie). Aspirina, morfina si alte opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene, chinina, chinidina, sulfamidele, fenilbutazona, izoniazida, betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat. Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina, uneori apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie) sau numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in desensibilizare specifica, oprirea imediat a medicatiei, administrarea de antihistaminice, adrenalina sau glucocorticoizi.