Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de administrare:

- Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele, comprimatele, solutiile, ca­setele, drajeurile, supozitoarele si clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe cale digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau terapeutice (spa-latura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau intestinal etc);

- Calea orala este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat si pentru personalul de ingrijire. Pe cale sublinguala se administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de comprimate sau de solutie.

Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (de exemplu penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru a fi amestecate cu alimente (ex: unele antibiotice si chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etc);

- Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele substante antiastmatice (prin inhalare sau pul­verizare), unele substante (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice) sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu medicamente fin dispersate), oxigenul. Oxigenul se administreaza in edemul pulmonar acut, pneumotoraxul spontan, bronhopneumonie, diferite forme de insuficienta respiratorie, insuficienta circulatorie si in insuficienta cardiaca. Modalitatile de administrare sunt: aspirarea directa din balon, administrarea intranazala printr-o sonda Nelaton, masca sau cortul de oxigen;

- Caleapercutana: frictionare, comprese, ionoforeza (cu ajutorul curentului galva­nic), badijonari, emplastre, bai medicinale;

- Calea parenterala: antipiretice, injectii, perfuzii, transfuzii, punctii.