Definitie: bronsiectazia este o afectiune cronica, congenitala sau dobandita, caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor periodica.
Etiopatogenie: se deosebesc forme congenitale, rare (asociate cu alte malformatii congenitale) si forme dobandite, cele mai numeroase. Formele dobandite apar dupa procese stenozante bronsice (tumori, corpi straini), abcese pulmonare, tuberculoza pulmonara, infectii ale cailor respiratorii superioare (sinuzite, rinite, boli infecto-contagioase, ca rujeola si tusea convulsiva). Boala apare de obicei dupa 40 de ani, in special la barbati, dar se intilneste si la copii.
Anatomie
patologica: afecteaza bronhiile mici si mijlocii, indeosebi de la
bazele plamanilor, mai frecvent la partea stanga. Musculatura este distrusa.
Bronhiile dilatate
apar
fie cu aspect fuziform, fie ca un sac (sacciforme), fie ca o dilatatie
cilindrica (3).
Simptome: debutul este insidios si greu de precizat. De obicei atrag atentia
asupra boli episoadele infectioase care apar toamna sau la sfarsitul
iernii, caracterizate prin tuse, la inceput uscata, continua, chinuitoare,
apoi insotita de expectoratie muco-purulenta, care devine rapid abundenta.
Febra creste odata cu expectoratia. Uneori, debutul este marcat prin
hemoptizii. In perioada de boala confirmata, expectoratia este abundenta
(100 - 300 ml/zi) si frecventa. De obicei apare dimineata la trezire
sau la schimbarea pozitiei. Se spune ca "bolnavul isi face toaleta
bronhiilor", eliminand dimineata secretiile adunate in timpul
noptii. Expectoratia este muco-purulenta, stratificata, rareori fetida.
Examenul microscopic, arata polinucleare alterate, absenta fibrelor
elastice (semn ca parenchimul pulmonar nu este interesat) si absenta
bacilului Koch. Tusea este constanta, de obicei matinala, hemoptiziile
frecvente. Uneori apare hipocratism digital (deformare a degetelor,
caracterizata prin largirea ultimei falange si modificarea
unghiei,
care devine convexa). Starea
generala
este buna intre puseurile
Infectioase,
bolnavul fiind afebril (febra
Insoteste
starile infectioase). Semnele fizice
sunt
variate si mai putin caracteristice: raluri
ronflante
si sibilante difuze.
Radiografia
este necaracteristica. Bron-
hografia
este insa indispensabila diagnos-
ticului,
aratand sediul, intinderea si forma.
Evolutia
este lunga, cronica. Cu timpul, episoadele infectioase devin tot
mai frec- fc, vente si mai indelungate, starea generala tot mai alterata.
Complicatii:
hemoptizii grave, compli-
■ catii infectioase locale
(bronhopneumonie,
abces sau gangrena pulmonara), complicatii infectioase la distanta (septicemii, abces cerebral, amiloidoza), cord pulmonar cronic.
Forme clinice: bronsiectazia uscata este raspunzatoare de multe hemoptizii, fara cauza aparenta; forma muta este localizata in lobii superiori; se mai descriu forme grave, localizate sau difuze.
Diagnosticul bronsiectaziei se bazeaza pe tusea cronica cu expectoratie abundenta, stratificata, hemoptizii si raluri bronsice in lobii inferiori. Bronhografia este caracteristica.
Prognosticul este rezervat, datorita evolutiei cronice, progresivitatii leziunilor si complicatiilor.
Profilaxia presupune Tratamentul corect al afectiunilor cauzale.
Tratamentul este identic cu cel prezentat la "Abcesul pulmonar". Lobectomia este indicata in bronsiectaziile limitate unilaterale. (Vezi si Tratamentul bronsitei cronice).
