Interogatoriul: varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie avute in vede­re. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala: sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc). Felul alimentatiei, orarul dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie peirdut din vedere faptul ca se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa "ciclinelor").



Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale, nu se exacerbeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene care indica originea lor: diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila - de la simpla jena, pana la colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum, consistenta, miros. La fel vom urmari caracterul gazelor: rare, frecvente, inodore, fetide. Se vor nota cu mare atentie dejectiile anormale: daca exista mucus, sange, puroi, daca se insotesc de tenesme sau de crampe.

Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scau­nelor, la 2 - 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari: cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice: cancer, stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.

Diareea este un sindrom manifestat printr-un tranzit intestinal accelerat, elimi-nandu-se intr-o zi mai multe scaune moi sau lichide. Cand numarul scaunelor este foarte mare apar tulburari importante prin pierderea de apa si de electroliti. Diareea se insoteste de multe ori de colici intestinale.

Tulburarile emisiei de gaze sunt manifestate fie printr-o mare frecventta, fie prin eliminarea lor rara sau chiar suprimata. Cand eliminarea gazelor este foarte frecventa, vorbim de flatulenta, iar acumularea lor in intestin produce meteorism. Eliminarea gazelor - complet suprimata, odata cu oprirea evacuarii scaunelor, este un fenomen de semnificatie grava si se intalneste in ocluzia intestinala.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperatura, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund. Se cerceteaza daca este palpabil intestinul gros (coarda colica), precum si existenta maselor ganglionare. Palparea va fi completata cu tactul rectal, care poate evidentia prezenta unui scaun dur, a hemoroizilor sau a unei formatiuni tumorale.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de vedere: macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 - 80 g Unt si 400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi); in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a IlI-a si a IV-a. I
Viteza tranzitului intestinal se afla cu ajutorul testului cu 1 g carmin. Se dau doua casete a 0,50 g carmin si se urmareste momentul aparitiei scaunului colorat in rosu. In mod normal tranzitul se face in 24 de ore. Scaunul normal trebuie sa fie format, brun, in cantitate medie de 150 - 120 g/zi, cu reactie chimica neutra sau usor alcalina. La examenul microscopic apar fibre musculare partial digerate, fara striatii si avand capete rotunjite; scaunul contine o cantitate moderata de celuloza si amidonul trebuie sa fie bine digerat.                                                                     

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mi- rosul si prezenta elementelor patologice: mucus, puroi, sange, paraziti.

Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu ames tecat cu fecale provine din portiunea colon transvers - sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii chimice: Adler, Weber, Gregersen. Rezultatul pozitiv are valoare numai daca materiile fecale nu contin sange-de alta origine (hemoroizi, epistaxis, gingivoragii) si daca in alimentatie nu a existat fier care sa dea reactii pozitive. In acest scop, bolnavul va urma un regim fara carne, organe, verdeturi, linte (preferabil un regim lactat-fainos) timp de 3 zile, dupa care se va face examenul de laborator pentru hemoragii oculte in materii fecale.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal: rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei: reactie intens alcalina, in putrefactia exagerata; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele mus­culare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologie al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologie al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigo-grafia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.

Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rec tului si a sigmoidului pana la 30 - 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal. Rectosigmoi- doscopi.a aduce date foarte pretioase in diagnosticul rectocolitelor, al cancerului , rectal si sigmoidian, al polipilor, stenozelor, hemoroizilor interni, al fisurilor etc.