Topografia abdomenului se obtine prin impartirea peretelui abdominal in noua regiuni, cu ajutorul unor linii conventionale - doua linii orizontale (una superioara, tangenta la marginea falselor coaste, si una inferioara, care uneste spihele iliace anterosuperioare) si doua linii verticale trecand prin mijlocul arcadelor crurale (44).

In etajul superior se gasesc: regiunea epigastrica, hipocondrul drept si hipocon-drul stang. In etajul mijlociu: regiunea ombilicala, flancul drept si flancul stang. In etajul inferior: hipogastrul, fosa iliaca dreapta si fosa iliaca stanga. In afara de acestea, postero-lateral se disting cele doua regiuni lombare.

Durerile abdominale sunt cele mai importante manifestari subiective. Acest simptom trebuie analizat din urmatoarele puncte de vedere: localizare, iradiere, intensitate, orar si cauze care le provoaca sau le atenueaza. Durerile abdominale pot fi difuze sau localizate (45).

Durerile difuze, generalizate la intreg abdomenul, pot fi provocate de cauze variate: peritonita acuta, peri toni te cronice, enterocolite acute, dizenterie, intoxica­tii alimentare, ocluzii intestinale, embolii sau tromboze ale vaselor mezenterice, crize tabetice etc.

Durerile localizate in diferite regiuni topografice au cauze multiple.


Examenul obiectiv al abdomenului se face cu ajutorul metodelor clasice de in­vestigatii: inspectie, palpare si percutie. In unele cazuri se recurge la punctia explo­ratoare a cavitatii abdominale sau la laparoscopie.

Inspectia se face culcand bolnavul pe spate, cu trunchiul usor ridicat, bratele asezate de-a lungul corpului si coapsele usor indoite pe bazin. In cazuri patologice se pot observa modificari in forma sau volumul abdomenului, precum si modificari privind aspectul peretelui abdominal.

Volumul poate creste (abdomen destins sau balonat) sau poate scadea (abdo­men retractat). Cresterea de volum poate fi totala sau partiala.

Modificarile de aspect ale tegumentelor abdominale sunt de multe ori revelatoa­re pentru unele afectiuni. In ascita, pielea devine alba-stralucitoare. Deseori apar retele venoase, mai mult sau mai putin evidente. Circulatia colaterala periombilicala, "in cap de meduza", arata o hipertensiune in vena porta (ciroza). Circulatia colaterala pe flancuri, de tip cavo-cav, denota un obstacol in vena cava inferioara. Circulatia colaterala subombilicala se observa in peritonita tuberculoasa si in neoplasmele abdominale. Uneori, la inspectia abdomenului se constata prezenta ondulatiilor peristaltice ale intestinului (ocluzie intestinala).

Palparea completeaza datele culese prin inspectie. Palparea abdomenului este bine sa fie practicata in decubit dorsal, dorso-lateral si in ortostatism. Palparea pe­retelui ofera date asupra grosimii si netezimii pielii, asupra elasticitatii si supletei. / Palparea pentru obtinerea unor dureri provocate prin presiune este de mare ajutor. { Exista anumite puncte si zone abdominale care pot avea un grad deosebit de sensibilitate la palpare, cum sunt: punctul epigastric, punctul xifoidian, cistic, duodenal, piloric, punctele apendiculare etc.

Percutia: sunetul de percutie depinde de starea de plenitudine a stomacului si a intestinului. Hipersonoritatea o intalnim cand se mareste continutul gazos al sto­macului si al intestinului, precum si in pneumoperitoneu. Matitatea sau subma-titatea se pot constata in abdomenul retractat (inanitie), in cazul unui intestin plin de materii fecale (constipatie, megasigmoid, dolicocolon), in hipertrofii de organe (ficat, splina), tumori, sarcina, in cazul revarsarii de lichid in cavitatea peritoneala (ascita). In ascite, daca ciocanim cu un deget unul dintre flancuri, cealalta mana percepe in flancul opus o lovitura ondulatorie ("semnul valului").

Examene complementare: pentru explorarea abdomenului se mai foloseste si punctia abdominala, fie in scop diagnostic, fie in scop terapeutic (paracenteza). Punctia exploratoare se face pentru a cunoaste natura lichidului (aspect, culoare), daca este transsudat sau exsudat (prin reactia Rivalta), pentru examenul citologic, examenul bacteriologic, examenul chimic. Punctia terapeutica urmareste fie in­troducerea unor substante medicamentoase (de exemplu antibiotice), fie evacuarea lichidului in cantitate prea mare.

Laparoscopia se executa cu ajutorul unui aparat numit laparoscop, de catre specialisti experimentati, luandu-se toate masurile de asepsie si anestezie. Prin la­paroscopie se obtin importante date pentru diagnostic si se pot efectua prelevari pentru examene histopatologice.

Laparatomia exploratoare este o metoda chirurgicala la care se recurge cand prin toate celelalte mijloace de investigatie nu s-au obtinut datele necesare pentru diagnostic.