Produsele lactate admise sunt: laptele dulce si acru, branza dulce, casul si urda dulce, frisca, smantana, untul, zerul (recomandate sunt cele de la capra).

. Laptele trebuie consumat nefiert. Prin incalzire la temperatura mai mare de 45 °C, proteinele sunt denaturate, vitaminele partial distruse, ca si enzimele si bacteriile lactice.

Unele studii au aratat ca laptele pasteurizat consumat excesiv poate duce la modificari care vatameaza capacitatea de reproductie si provoaca la descendenti modificari ale maxilarelor, pozitii defectuoase ale dintilor, o accelerare a cresterii in lungime cu ingustarea toracelui, ca si modificari patologice ale organelor interne. Toate produsele lactate din comert sunt pasteurizate la 80 ^CC. Trebuie respins laptele praf si laptele condensat, care sunt complet denaturate.

Pottenger a facut experiente pe 8 generatii de pisici, carora le-a dat carne preparata prin incalzire sau lapte pasteurizat, praf sau condensat. Au aparut modificari degenerative de la o generatie la alta, malformatii, parodontoza, oase lungi si subtiri, dinti prost asezati, sterilitate, pui nascuti morti.

La copilul mic, exista o enzima stomacala - presura - care la copilul mare si la adult dispare, fiind inlocuita cu o enzima pancreatica - chimotripsina. De aceea laptele se va opune digestiei amidonului, proteinelor, grasimilor, zaharurilor, acizilor. Trebuie administrat cu prudenta din copilarie, de la varsta de 3 ani (cand dispare presura). Este bine sa fie consumat singur sub forma de branza, iaurt sau lapte batut. Trebuie evitate telemeaua (este sarata, facuta cu cheag), branzeturile topite si cele fermentate (svaiter, trapist, Roquefort) care pot contine culturi de bacterii nespecifice intestinale si pot produce disbacterii. Cand ficatul functioneaza normal, laptele crud nu face nici un rau, pentru ca proteinele pe care le contine sunt asimilate usor. Cand secretiile ficatului sunt toxice, iar bila - acida, incep tulburarile (indigestie si constipatie). Trebuie folosita o singura proteina o data: nu este indicat sa servim lactate in cursul unei mese care are deja carne sau peste. Laptele este indicat in caz de epuizare a glandei suprarenale.

Unii naturistii basarabeni sunt impotriva consumului de produse lactate,poate datorita lipsei presurei la adult. In revista Favisan nr. 9 sunt aratate cateva argumente contra consumului de lapte:

.    Laptele integral, neprelucrat, contine multe grasimi (majoritatea saturate) si 20% proteine. Un pahar de lapte contine aceeasi cantitate de colesterolca o friptura de 100 g. Deci se consuma prea multe grasimi, proteine in exces (peste 100 g/zi in loc de 40 g/zi). Laptele de vaca fixeaza atat toxinele prezente in corp, cat si pe cele aduse cu alimentatia. Produsele lactate, in cazul bolilor acute sau cronice, intretin focarul de infectie. Grasimile neeliminate se absorb la nivelul intestinului stotire si trec in sange sub forma colesterolului.

.    Laptele degresat contine 2% grasimi, dar lactoza si proteinele greu digerabile, care formeaza coagulul dens, reprezinta acelasi balast ca si ii cazul laptelui nedegresat.

.    Organismul pierde Ca, incercand sa metabolizeze excesul de proteine adus de lapte si derivatele sale. Asadar, in loc sa protejeze de oseoporoza, consumul zilnic de produse lactate determina demineralizarea oaselor. Laptee de vaca are 120 mg Ca/100 g, comparativ cu 33 mg/100 g, cat are laptele matern. Laptele de vaca mai contine 97 mg P/100 g, comparativ cu 18 mg P/100 g in cazul laptelui uman. P se combina cu Ca in traiectul digestiv si-i blocheaza absorbtia. Numai alimentele cu un raport Ca/P > 2/1 reprezinta o sursa de Ca. In cazul laptelui uman, Ca/P > 2,35/1, in timp ce laptele de vaca are Ca/P> 1.27/K2. Laptele de vaca are 50 mg Na/lOC g, fata de 16 mg Na/100 g din laptele matern, deci se creeaza un exces de Na in organsm.

.    Organismul feminin este astfel cladit incat sa secrete lapte, nu sa-1 primeasca. Continand hormoni, dezechilibreaza balanta sistemului endocrin feminin. La barbati, mai mult, actioneaza ca niste hormoni feminizanti: diminueaza calitaea spermei, determina subtierea vocii, pregatesc terenul cancerului de testicule si de proitata.

.    Laptele matern contine mult acid omega 3 cu lant lung-DHA (acid docosahexaenoic). Laptele de vaca nu contine acid omega 3.

.    Laptele de vaca este cu 50% mai sarac in lactoza decat cel de mama. Are doar valoare energetica si de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. Prezenta lactozei in intestin este responsabila de gaze si de balonari.

.    Stomacul vitelului secreta un fel de cheag, necesar degridarii si coagularii laptelui care este de 100 ori mai puternic si mai activ decat presura (cheagul copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui de vaca sunt mult mai mari decat ale laptelui matern. Este un mare efort pe care trebuie sa-1 faca ficatul si tubul digestiv pentru a degrada uriasele molecule de origine animala. Chiar daca diluam cu apa laptele, situatia nu se schimba, caci formula biochimica ramane aceeasi.

.    Cercetari recente au pus in evidenta prezenta in laptele de vaca a unei molecule deosebit de toxice pentru om. Pasteurizarea laptelui distruge enzimele, iar in procesul de fabricare a anumitor branzeturi "speciale, fine", se adauga conservanti (polifosfati, nitriti) periculosi pentru sanatate. Fosfatii inhiba absorbtia Ca, iar nitratii blocheaza enzimele digestive prin transformarea lor in nitriti (cancerigeni).

.    Singurele produse admise obtinute din laptele de vaca sunt: untul de casa, smantana si iaurtul. Laptele de capra se apropie mult de cel uman si se poate consuma fara riscul imbolnavirii, alaturi de branza de capra.

.    Laptele este vinovat de producerea alergiilor, deoarece in procesul de digerare a laptelui se pun in libertate 100 de alergeni. Multi din cei care sufera de afectiuni legate de functionarea sistemului imunitar, cum ar fi astmul, artrita reumatoida, se simt mai bine cand nu mai consuma lapte. La aceasta se adauga consumul mare de proteine. .    Nici un mamifer nu consuma laptele altei specii, iar, odata intarcat, nu mai bea lapte. Laptele oricarui animal este un aliment sanatos numai pentru puii lui.

Cazeina din laptele de vaca se precipita in grunji mari, care formeaza un coagul dens, greu penetrabil de catre sucul gastric. Cazeina din laptele de femeie coaguleaza in flocoane mici, care, neavand tendinta de a se uni intr-o masa compacta, alcatuiesc un coagul moale si afanat.

.    Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde raportului mediu care se gaseste in legume si fructe. Mustul de struguri este numit "lapte vegetal", fiind la fel de bogat in substante nutritive ca si laptele matern.

.    Hormonii din laptele de vaca sunt vehicule ce transmit hipofizei vitelului informatii specifice acestei specii. Informatia de crestere si dezvoltare se adreseaza vitelului, care la 6 luni atinge 300 kg. La copilul alimentat cu lapte de vaca, care la aceeasi varsta atinge doar 7-8 kg, se perturba mecanismele sistemului hormonal si apar dereglari de natura fiziologica: irascibilitate, dureri de abdomen si de cap, diaree, gaze. Organismul uman se adapteaza la aceasta situatie, dar sufera dereglari ale altor functii, intinse pe toata viata, sau chiar ale descendentilor. Pericolul nu-1 poarta cantitatea de produse lactate absorbite, ci informatia pe care o transmit. La intarcarea bebelusilor, se constata reactii negative. Una dintre ele este colita.

.    Proteinele laptelui animal (matricea care se impregneaza cu saruri minerale) nu raspund constitutiei umane, avand o cantitate foarte mica de oseina. Urmarea este ca organismul va retine denaturat mineralele, antrenand o demineralizare profunda. Organismul pe de o parte pierde din aceste saruri prin circuitul sangvin, datorita lipsei oseinei, iar, pe de alta parte, acumuleaza aceleasi saruri (ce se gasesc din belsug in laptele de vaca) si le depune in partile tisulare si organice din corp, ceea ce determina rigidizarea vaselor, arterelor si tesuturilor. Acestea duc la chisturi, calculi si ciocuri de papagal.

.    Se recomanda inlocuirea laptelui de vaca cu lapte de capra sau lapte vegetal - lapte din germeni de cereale sau cereale inmuiate 12 h si fierte (cu condimente ca scortisoara, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare etc.) + tinctura de propolis. Germenii de cereale (soia, grau, orz, ovaz, hrisca, mei), cam 100 g, se dau prin masina de tocat, de 2-3 ori, se adauga 1 lingurita tinctura de propolis, condimente, 1 1 apa calda (dupa preferinta), se strecoara, se indulceste cu 20-40 g miere. Se poate combina cu sucuri.

.    Se recomanda laptele de capra rosie, deoarece capra neagra atrage soarele, iar cea alba respinge soarele.

Laptele din tarate de cereale contine multe vitamine din grupul B. Puneti 250 g tarate in saculet de tifon si introduceti-1 in apa calda (40 °C). Framantati-1 in mana 10 min. Strecurati lichidul in alt vas. In primul vas puneti 1/2 1 apa calda si framantati iarasi saculetul de tarate 10 min. Stoarceti si acest lichid si amestecati-1 cu primul. Aromatizati-1 si indulciti-1 dupa gust.

.    Branza dulce este cea mai bogata sursa de proteine. Ea este superioara casului si urdei, pentru ca se incheaga prin acrirea naturala a laptelui, pe cand celelalte se incheaga artificial, cu cheag si nu contin decat o parte din proteinele din lapte. De asemenea, casul este mai valoros decat urda, intrucat ultima este supusa la o incalzire in plus fata de cas. Smantana este mai valoroasa decat frisca, datorita acidului lactic si bacteriilor lactice.

.    Laptele batut contine mai multe bacterii lactice necesare pentru mentinerea unei flore bacteriene normale in intestin. Prin fermentare, o parte din lactoza (zahar din lapte) se transforma in acid lactic (gust acru). Datorita mediului acid generat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, intrucat bacteriile de putrefactie nu se pot dezvolta in mediul acid. Este mai usor digerabil decat laptele crud (contine lactobacilus acidophilus; acest acid lactic impiedica dezvoltarea bacteriilor de putrefactie in intestinul gros).

.    Iaurtul preparat biologic (in casa) este mai dulce si mai sanatos decat cel din comert. Iaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil si reface flora intestinala. S-a constatat ca iaurtul ar deranja, la consum indelungat, dezvoltarea florei intestinale. Iaurtul contine bacterii active care in mod normal fac parte din flora intestinala si participa in procesul digestiv la degradarea alimentelor. Un iaurt bun, proaspat aduce aport de calciu si scade colesterolul.
.    Zerul contine acid orotic (vitamina B13), care s-a dovedit ce valoare in tratarea sclerozei multiple. Cand se face branza de vaci, zerul nu trebuie aiuncat.

Acidul orotic fixeaza magneziul la nivel celular si creste valoarea energetica a celulelor muschiului inimii, marind astfel rezistenta la efort si sties.
In 1991 au aparut primele studii stiintifice despre zer. Doctorul canadian T.J. Ellison confirma prin cercetarile sale recente valoarea terapeutica deosebita a zerului nefiert. Proteinele din zer scad colesterolul, stimuleaza cresterea numarului de celule imunitare tip T, distrug bacteriile, stopeaza evolutia tumorilor benigne si maligne, SIDA si chiar remite cancerul, favorizeaza cresterea masei musculare, regleaza greutatea, corrbat anemia, au efect depurativ, ajutand astfel in unele afectiuni precum guta. In aplicatii exerne sub forma de comprese, poate ajuta in afectiuni ale pielii, cum ar fi eczeme sau degeiaturi.