Celula este un microunivers compus din cromozomi, gene, organite, mitocondrii, enzime, hormoni, aminoacizi etc. Dupa cum afirma Nicolae Catrina - profesor - in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, in corp sunt peste 75000 de miliarde de celule. In fiecare celula se afla un nucleu ce contine cromozomi formati din gene - in gene este ADN-ul (esenta vietii). Tot ADN-ul strans de la genele tuturor celor 75000 de miliarde de celule ar incapea intr-o cutie cat un mic cub de gheata, dar daca aceste lanturi de ADN sunt puse cap la cap, se creeaza 130 miliarde de km. Pentru permeabilitatea celulara sunt necesare Ca si K.

Prof. Kolath, in cartea Valoarea integrala a hranei si importanta ei pentru cresterea si inlocuirea celulelor, considera ca exista anumite substante active care se gasesc in fructe, lapte, galbenus, fructe oleaginoase si care nu se gasesc in sucuri proaspete, pentru ca raman in resturile de la presare, in unt, laptele smantanit, albusul de ou si in ulei. Rezulta ca alimentele integrale nu pot fi inlocuite cu parti ale acestora, chiar daca aceste parti mai contin substante vitale. Omul care se hraneste cu alimente integrale are saliva alcalina. Cand saliva este acida, creste numarul cariilor dentare. Daca lipsesc mineralele din organele interne, rezerva o constituie oasele si de aici incepe afectarea organelor locomotorii. El a demonstrat ca vitaminele (A, C, D, E, F, cu exceptia vitaminei B,) nu au eficacitate maxima decat in prezenta acestei grupe de substante active denumite auxoni sau fermenti. Efectul auxonilor este distrus la temperaturi mai mari de 160 °C , dar painea integrala este valoroasa, deoarece interiorul painii la coacere este de 95 °C , datorita evaporarii apei din ea. Cum fermentii se degradeaza de la 43 °C , este necesar sa se consume 2-3 linguri/zi de cereale integrale crude, macinate inainte de consum, pentru ca sa nu se oxideze.

In anul 1940, savantul american Edward Howell, cercetand enzimele in laborator, a descoperit ca ele sunt purtatoare ale vietii in orice organism viu (animale si plante). Cele din celulele corpului uman sunt aproape identice cu cele din celulele vegetale. Substantele necesare corpului sunt luate printr-un gen de atractie "magnetica" sau rezonanta din vegetalele consumate. Enzimele sunt distruse la o temperatura mai mare de 54 °C.

Exista doua feluri de enzime:

1.   Endogame (fermenti). Sunt produse in glandele digestive si regleaza digestia (pepsina din sucul gastric, tripsina din sucul intestinal, ambele servind la scindarea proteinelor; ptialina din saliva descompune amidonul).

2.   Exogame. Regleaza restul, in special metabolismul in celule.

De obicei enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza, urmat de sufixul "aza", de exemplu: fosfataza, amilaza, aldolaza, transaminaza etc.

Enzimele (fermentii) au rol in desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi, proteine, zaharuri) in substante mai simple pe care organismul sa le foloseasca rapid pentru producerea de energie. De asemenea, ele pot sintetiza substante complexe, din substante simple. Descompun deseurile rezultate din metabolism pana la cele mai simple componente din care au fost sintetizate alimentele: apa, CO2, azot, sulf etc.

Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange, bila, suc digestiv, urina etc).

Vitaminele sunt substante ajutatoare ale enzimelor. Enzimele sunt introduse din exterior, prin alimente, ca si vitaminele. Ele contin scanteia vietii. Odata ajunse in corp, au grija de dezvoltarea si inmultirea celulelor. in glande, ghideaza producerea hormonilor, in ficat, actioneaza ca niste chimisti, in rinichi si glandele epidermale, se ingrijesc ca sangele sa fie bine curatat.

Din nefericire, dupa varsta de 40 ani, prezenta enzimelor se diminueaza, iar daca, din cauza alimentatiei incorecte, organismul nu primeste suficiente enzime pe cale alimentara, fluxul de energie scade si ne ingrasam. Dimpotriva, o alimentatie bazata pe cruditati ne va energiza corpul, ajutandu-1 sa arda cu eficienta grasimile. Cruditatile cele mai bogate in enzime sunt: germenii de grau, laptele crud (iaurtul, laptele acru, zerul), galbenusul de ou, zarzavatul proaspat, embrionii de seminte obtinuti prin incoltire, fructele, legumele, sucurile de zarzavat.

La Seminarul managerial din toamna anului 1996 al firmei Zepter, au fost enumerate o serie de legume bogate in enzime. Astfel sunt: broccoli (33300 U.QR), varza rosie (13300), varza de Bruxelles (11000), salata cu frunze rosii creata (3030), conopida (2220), varza alba (1550), spanacul (1280), sparanghelul (1130), gulioarele (1130), ridichi de luna (1000), ceapa verde (1000), sfecla rosie - frunze si radacina (833), dovleacul, pepenele galben, bananele, caisele si piersicile, napii galbeni, ardeii rosii dulci, capsunele si tomatele, smochinele, ciupercile, fasolele boabe si pastaile, lastari de soia, loboda rosie si altele care contin sulforafan (substanta anticancerigena).

De curand, cercetatorii americani au descoperit ca afinele, capsunele, usturoiul si varza creata sunt fructele si legumele cele mai sanatoase care neutralizeaza efectul bacteriilor si virusilor, aparandu-ne de cancer si calcifierea arterelor, ele continand mari cantitati de antioxidanti, substante biologice foarte active, care apara celulele de agresorii externi. Noile substante identificate sunt de 5 ori mai eficiente decat vitaminele. Ministerul Agriculturii din SUA a intocmit o lista cu plantele care contin cea mai mare concentrare de antioxidanti. Pe primele locuri la fructe: afinele (47%), capsunele si fragii (15,4%), prunele (1,5%); la legume : usturoiul (19,4%), varza creata (17,7%), spanacul (12,6%).

Tot oamenii de stiinta americani, la inceputul anului 1995, au facut experiente pe sobolani, injectandu-le celule canceroase, apoi unui lot i s-a injectat extract de usturoi. La acest lot, ritmul de crestere a tumorii a fost de 60 ori mai mic decat la ceilalti. Actiunea anticanceroasa a usturoiului se datoreaza unei substante cu un continut bogat in ioni de sulf, substanta care se afla si in alte plante si care face parte din grupul numit fitomine. O trasatura comuna a acestor plante o constituie faptul ca ele au un gust amarui (de exemplu, limonina care se afla in portocale), un miros intens sau o culoare intensa, sunt astringente si au calitatea de a indeparta din jurul lor anumite insecte. Fitominele ajuta la:

-    combaterea virusilor, bacteriilor si ciupercilor;

-    apara organismul impotriva actiunii nocive a razelor ultraviolete si a deshidratarii;

-    determina scaderea nivelului colesterolului din sange, prevenind ateroscleroza;

-    scad puterea de actiune a toxinelor aflate in organism;

-    cresc rezistenta organismului fata de neoplasm;

-    intarzie imbatranirea.

Exemple : fitomina din spanac impiedica slabirea vederii cauzata de varsta, iar cea din boabele de soia influenteaza nivelul colesterolului din sange si actioneaza impotriva imbolnavirilor de cancer, precum cancerul mamar.

Fitomine multe gasim in: soia, usturoi, ceapa, rosii (chiar si ketchup), varza, citrice, pepene galben, mazare, fasole, ceai negru si verde, spanac morcovi, varza pechineza, mere, struguri, telina, conopida, vin rosu.

Usturoiul inainte de consum trebuie pisat, pentru ca acest lucru activeaza fitominele. In locul storcatorului de legume si fructe, folositi mixerul sau blenderul in vederea obtinerii unei paste sau a unui nectar de fructe (aliment cu cele mai valoroase componente ale legumelor si fructelor, aflate in pulpa si pielita si cu cantitatea maxima de fitomine). Sosul tomat poate fi imbogatit prin adaugarea de morcov ras sau de pulpa de caise. Folositi lapte de soia, ca adaos la fulgi de porumb sau soia. Tot in aceasta revista am gasit o descriere a melatoninei.

Melatonina este un hormon natural produs de catre o mica glanda aflata in partea superioara a scoartei cerebrale. Hormonul este secretat numai in timpul noptii, deoarece are legatura cu intensitatea luminii. Unii oameni de stiinta il considera un elixir al tineretii. Producerea de melatonina scade la persoanele care fumeaza, consuma alcool, cofeina, medicamente antidepresive sau dorm cu lumina artificiala aprinsa. Melatonina are actiune de protectie asupra celulelor din organism, fiind un antioxidant, ajuta la eliminarea din orga­nism a produsilor toxici rezultati din arderi metabolice, intareste sistemul imunitar al organismului, intarzie dezvoltarea unor categorii de neoplasme. Deoarece nu se cunosc efectele secundare dupa administrare indelungata, iar producerea ei scade cu varsta (dupa 45 ani este produsa in cantitati cu 50% mai mici decat la 20 ani), se vor consuma doar alimente ce contin melatonina: fulgi de ovaz, porumb, orez, rosii, banane. Este utila si pentru cei care calatoresc si trebuie sa schimbe fusele orare.