Debitul cardiac: ca o consecinta a activitatii sale, inima propulseaza cu fie-care sistola (contractie) in artera aorta si pulmonara cate 60 - 70 ml sange. Acesta este debitul sistolic, in timp ce debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange expulzata de fiecare ventricul intr-un minut. Inmultind frecventa cu debitul sistolic se poate obtine debitul cardiac, care este de 5 - 61 de sange. In stare normala, aceasta cantitate este egala pentru cei doi ventriculi. Debitul cardiac este marit in efort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, beri-beri, unele forme de cord pulmonar cronic si scazut in insuficienta cardiaca, soc, tahicardii peste 170, stenoze valvulare, pericardite, fibrilatie atriala.

Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor. Se cerceteaza prin metode directe sau indirecte. Ca nivel de reper - nivel flebostatic - se ia inaltimea atriului drept, apreciata a fi la unirea celor doua treimi posterioare cu treimea anterioara a diametrului antero-posterior al toracelui, la nivelul celui de-al IV-lea spatiu intercostal sau la 5 cm sub linia sternala anterioara. La acest nivel trebuie sa se gaseasca vena in care se cerceteaza presiunea venoasa. Metoda directa foloseste manometrul Claude, aparatul Moritz-Tabora sau un simplu tub gradat. Dupa un repaus al bolnavului de cel putin 15 minute, se sprijina bratul relaxat in asa fel incat sa se gaseasca la nivelul atriului drept. Se punctioneaza vena de la plica cotului cu un ac gros, racordat la tubul gradat care contine solutie salina citratata. Echilibrarea tensionala se face prin scurgerea in vena a surplusului de lichid. Inaltimea coloanei de lichid reprezinta valoarea presiunii venoase exprimate in centimetri de apa (normal pana la 12 cm H2O).

Presiunea venoasa se poate aprecia si clinic, deci indirect, fie raportand nivelul turgescentei jugulare la linia sternala anterioara, fie reperand o vena turgescenta de pe fata dorsala a mainii pacientului culcat si observand nivelul la care dispare tur-gescenta ridicand mana. Inaltimea in centimetri de Ia planul atriului drept la acest nivel exprima aproximativ presiunea venoasa, care creste in insuficiente cardiace drepte, pericardite constrictive sau cu lichid abundent, emfizemul pulmonar, com­presiunea venei cave superioare.

Timpul de circulatie este timpul necesar sangelui sa parcurga un segment al sistemului circulator si variaza invers cu viteza de circulatie (cand creste primul, scade a doua).

Determinarea consta in introducerea unei substante straine in sistemul venos periferic si cronometrarea timpului necesar ca sa apara reactia, bolnavul fiind cul­cat. Se cerceteaza:

-  timpul brat-limba (vena bratului - capilar periferic) = 13"; se utilizeaza De-colin (gust amar), gluconat de calciu (senzatie de caldura), fluoresceina;

- timpul brat-plaman (vena bratului - capilar pulmonar) - 6"; se injecteaza in vena bratului eter si se noteaza momentul cand apare mirosul de eter;

- timpul brat-brat (vena bratului - vena bratului opus) = 20 - 25". Alungirea timpului brat-limba peste 20" se intalneste in insuficienta cardiaca
stanga, pericardita constrictiva, tahicardii paroxistice, iar scurtarea, in: anemii, hipertiroidism, febra.

Alungirea timpului brat-plaman se intalneste in insuficienta cardiaca dreapta, pericardita constrictiva etc, iar scurtarea, in toate cazurile care cresc debitul cardiac.