Definitie: gastritele sunt boli care se
manifesta printr-un sindrom de suferinta gastrica si care
pot fi provocate de procese inflamatorii, degenerative,
metaplazice, alergice, care intereseaza mucoasa si submucoasa
stomacului. Termenul de gastrita nu se aplica deci numai
in sensul strict de inflamatie a mucoasei gastrice, ci
intr-un sens mai larg, astfel fiind denumite majoritatea
suferintelor gastrice, in afara celor din ulcerul si cancerul
gastric. Punem diagnosticul de gastrita atunci cand, in
prezenta semnelor clinice evocatoare, constatam modificari
morfologice directe sau semne de alterare a mucoasei gastrice,
prin mijloace de investigatie (radiologie, gastroscopie),
precum si functionale, privind secretia de acid clorhidric.
Din punctul de vedere al evolutiei clinice, gastritele
sunt acute sau cronice, iar din punct de vedere etiopatogenic,
primitive si secundare.
Etiopatogenie: cauzele care provoaca aparitia
gastritelor sunt foarte numeroase si, dupa provenienta
lor, recunoastem factori exogeni si endogeni. Factorii
etiologici exogeni sunt de natura mecanica, termica,
chimica, alergica, infectioasa. Masticatia insuficienta
datorita obisnuintei sau unei danturi deficitare, tahifagia,
mesele abundente, alimentele voluminoase sunt factori
de iritatie mecanica. Factorii termici intra in actiune
prin consumarea alimentelor si a bauturilor prea reci
sau prea fierbinti. Un rol nociv il au si anumite mancaruri
preparate cu prajeli, unele conserve si mezeluri, alimentele
condimentate, alcoolul, abuzul de cafea, tutunul.Foarte
multe medicamente luate timp indelungat sunt factori iritanti
pentru stomac: salicilatii, acidul acetilsalicilic, aminofenazona,
antinevralgicele, PAS, preparatele de reserpina, cortizonicele,
fenilbutazona, Indocidul.
Factorii endogeni pot fi bolile infecto-coniagioase si
starile septice. Leziuni ale mucoasei gastrice sunt constatate
in uremie, in hipoproteinemii, in pelagra, scorbut,
Anatomie patologica: in gastrita acuta simpla se
evidentiaza macroscopic: o mucoasa congestionata,
cu zone de eroziune si cu mici hemoragii; o mucoasa cu
pliuri ingrosate si acoperite cu mucus; microscopic:
vasodilatatie si descuamari ale epiteliului superficial.
In majoritatea cazurilor, o gastrita, odata instalata,
persista ca proces cronic evolutiv - la inceput hipertrofie,
apoi atrofie. In unele situatii, cum se intampla in anemia
biermeriana, glandele gastrice dispar, pastrandu-se numai
epiteliul mucoasei.
Tabloul clinic va fi studiat separat pentru gastritele
acute si pentru cele cronice.
Gastritele acute sunt mult mai rare decat cele cronice.
Ele pot fi: acute simple sau catarale, denumite de autorii
francezi "embarras gastrique febrile", flegmonoa-se
(frisoane, febra, diaree, colaps, epigastralgii, perforatie),
corosive, alergice, hemoragice, erozive (dupa aspirina,
corticoizi, stresuri, etc). Diagnosticul se stabileste
endoscopic, prin gastrofibroscopie frecventa.