In
timpul epidemiilor se raspandeste aceasta boala infectioasa, prin intermediul
picaturilor de saliva emise de bolnav.
Dupa
o incubatie de cateva zile sau chiar ore, se instaleaza brusc cu febra,
stranut, tuse, lacrimare, cefalee. Este produsa de trei tipuri principale
de virus (A, B, C).
Unele
tipuri de virus au submultipli (Ap A2). In cazuri
obisnuite, fara epidemii, simptomele de gripa dispar dupa cateva zile,
persistand astenia si transpiratia.
Formele
sunt variate, de la simple guturaiuri si rinofaringite pana la laringite,
traheite, bronsite. In epidemii apar complicatii. Complicatiile pot
da simptome nervoase, gastrointestinale (greata, voma, dureri abdominale,
diaree) sau respiratorii (bronhopneumonie).
Boala
debuteaza cu febra, chiar peste 40 °C timp de 3-5 zile, apoi scade.
Boala atinge in primul rand organismele invadate de toxine. Apar dureri
musculare, frisoane, greturi, tuse, dureri de cap si ochi, infundarea
nasului, secretie nazala, usturime in gat. Aceasta usturime este de
obicei primul semnal al bolii, cu temperaturi de 37,5 °C.
Imunitatea
data de gripa (6 luni-2 ani) este pentru un singur tip de virus, nefiind
valabila si pentru alt tip de virus. Virusurile nu pot fi neutralizate
de antibiotice. Daca infectia bacteriana este insotita de febra moderata
(pana in 39-40 °C), trebuie asteptat 2-3 zile in care ea este combatuta
cu mijloace simple. Altfel, deoarece antibioticul actioneaza mai repede
oprind infectia, organismul nu mai are timp sa perceapa agentul agresor
si sa produca anticorpii necesari pentru neutralizare in caz de o noua
boala. Vaccinurile nu sunt nici ele eficiente, deoarece virusurile se
modifica permanent prin transfer de gene intre ele, chiar in cazul aceleiasi
epidemii. S-au depistat boli existente agravate sau altele noi provocate
de aceste vaccinuri. Daca dupa cateva zile de la debutul bolii starea
se agraveaza si febra persista, se va apela la ajutorul medicului. Se
vor bea ceaiuri antibiotice dezinfectante, indulcirea sa fie moderata,
zaharul reducand activitatea unor globule albe din sange cu rol in imunitate.
Sa nu se foloseasca miere multa sau polen care irita mucoasa faringelui.
Sa se faca bai calde cu sare la picioare. Antibioticele nu au eficacitate
decat in caz de complicatii. Bolnavul va sta la temperatura moderata
in aer curat si umezit, in repaus la pat, regimul alimentar cat mai
usor, vitaminizant si hidric iar cat tine febra nu se va consuma carne.
Se va lua suplimentar vitamina C fiole (1-2 fiole/zi), se va suge vitamina
A care ajuta caile respiratorii. Nasul va fi curatat cu picaturi de
apa + sare + 2-3 picaturi ulei de menta si pin. Se va face si gargara
cu aceasta solutie. Se vor bea ceaiuri antibiotice (cimbru etc.) si
dezinfectante. Se vor face gargare si inhalatii dezinfectante; se vor
bea ceaiuri pentru tuse, calmante sau expectorante, dupa caz, sau sirop
de ceapa sau ridiche. Febra va fi combatuta prin ceaiuri contra febrei.
.
Repausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural.
.
O febra ce se prelungeste 3-5 zile indica prezenta unor complicati.
.
Contra durerilor de cap si a febrei se pot pune comprese cu macerat
de menta in otet de mere (4-5 linguri pulbere de menta/1 pahar otet,
macerat timp de 7 zile).
.
Produsul "Elixir din fructe de soc" produs de Dacia-Plant
produce imunitate la gripa, detoxifiere si ajuta la slabire.
.
Combinarea de macerat la rece (din 3-4 lingurite planta/1 cana
apa) si infuzie (din planta ramasa dupa filtrarea maceratului) de radacina
de lemn-dulce are efect febrifug, sporeste imunitatea si protejeaza
stomacul (chiar si de efectul aspirinei sau al altor produse care contin
acid acetilsalicilic).
.
Bai la picioare cu apa fierbinte foarte sarata (un pumn de sare/2
1 apa) timp de 10 min., apoi se incalta cu sosete groase si se sta in
pat bine invelit. In acest timp este bine sa se bea si un ceai fierbinte
(de maghiran, soc etc).
.
Poporul Amish din SUA foloseste frecvent pentru tratarea racelilor,
a pneumoniei, sinuzitei amestecuri din ceapa, otet de mere, suc de lamaie,
miere, usturoi, anumite varietati de piper, de genul: otet de mere,
miere, suc de lamaie si putin piper (sau ardei iute) rosu; 2 cepe, 1
lingura otet de mere, 1 lingura miere si un pic de piper rosu. Se lasa
2 h sa se macereze, apoi se adauga un pic de apa; se dizolva in putina
apa fierbinte o parte otet, doua parti miere si putin piper cayenne.
Ei beau infuzie de usturoi (3 catei de usturoi pisati, pusi in apa fierbinte
si lasati sa infuzeze 10 min.). Folosesc infasurarile in panze imbibate
in otet cald, cataplasme cu ceapa maruntita, apa sarata in nari etc.
.
Repausul in fotoliu este indicat pentru ca previne iritarea faringelui
prin refluxul de continut gastric sau in caz de tuse, prevenindu-se
agravarea unei hernii hiatale.
.
Copiii, in caz de febra mare, vor fi inveliti in prosoape umezite
cu apa la temperatura camerei.
.
Se evita suflarea nasului cu insistenta, mai ales a ambelor nari
deodata, pentru ca astfel se impiedica eliminarea secretiei din sinusuri
si se impinge continutul din nas in sinusurile paranazale, unele situate
in apropierea creierului.
.
Se aeriseste des camera, temperatura mediului sa fie moderata
si se fac bai calde la picioare.
.
Fumatorii trebuie sa renunte la fumat in acest timp.
.
Daca febra cu 39-40 CC se prelungeste peste 4-5 zile,
daca apar varsaturi repetate, dureri mari de cap si ochi, nu se suporta
lumina, apar toropeala si durerile in muschi de-a lungul coloanei, poate
fi vorba despre o meningo-encefalita.
.
Dupa vindecare se reia alimentatia cu mancare usor digerabila:
supe si creme de zarzavat, piureuri de legume, putina varza murata,
prune uscate, grau incoltit, apoi lactate, tarate, supe
de carne, peste. Se fac exercitii fizice.
.
Ceai pe baza de soc (contra febrei), ghintura (decoct din 1 lingura
la 500 ml apa - se bea fractionat inaintea meselor
- contra febrei), coaja de salcie (decoct din 2 linguri/cana),
tintaura (se bea 1/4 cana inaintea meselor principale), brustur
(decoct din 2 linguri de radacini la 500 ml apa timp de 2 min.;
se bea caldut inainte de mesele principale), scai-vanat (decoct
din 2 linguri/cana - combate tusea), unguras, cimbru (omoara microbii)
si alte plante dezinfectante : cimbrisor, musetel, coada-soricelului, coada-calului, macese, catina, tei, urzica, sovarf, trei-frati-patati,
patlagina, busuioc, menta, trandafiri, barba--popii etc.
.
Alimente bogate in vitamina C : patrunjel, grapefruit, vitamina
C (o fiola);
.
Vitamina A (supta); polivitamine, polen, miere.
.
Contra virusilor se iau : cupru si infuzie de scortisoara si
cuisoare - 2 lingurite/cana -2 cani/zi. Altfel de infuzie: cate un varf
de cutit de: nucsoara, ghimbir, scortisoara si cuisoare. Conform medicinii
ayurvedice, acestea aprind agnii (focul launtric) care ditrug virusii.
.
Recomandare - proceduri:
-
regim 7 zile si 2 zile apa distilata si iar se repeta 7, 2, 7, 2;
- sa
se bea ziua (nu in timpul mesei si nici la culcare) 3 pahare cu apa
in care s-au pus de cu seara cate 2 cepe taiate marunt in fiecare pahar.
Se lasa la macerat peste noapte si a doua zi se bea (3 pahare/zi);
- gargara
cu gaz sau cu apa sarata (1 lingura sare fiarta in 1 1 apa);
-
seara sa se ia 3 catei de usturoi;
-
in 1-2 zile sa se bea zeama diluata de la 10 lamai;
- se
inspira apa sarata pe nas si se da afara pe gura. Pentru aceasta se
pune 1 lingura sare grunjoasa pentru adulti si 1 lingurita pentru copii/1
1 apa. Cu aceasta se face si gargara.
.
Sucuri de legume cu mere.
.
Dimineata se face cura de ulei.
.
Ulei de eucalipt, anason, fenicul, cuisoare, jneapan, brad, cimbru,
levantica, isop, menta, in acest scop se poate folosi produsul "Voseptol
V" conceput de firma "Plantavorel SA" din Piatra-Neamt. Contine:
tinctura de propolis, ulei volatil de levantica, eucalipt, menta, jneapan,
cimbru, mentol etc. Este anestezic local, antibacterian-antifungic,
cicatrizam, astringent, corector de miros, indicat in afectiuni buco-faringiene
si ale cailor respiratorii superioare. Se sug tablete de 3-4 ori/zi,
min. 5 zile. De asemenea, produsul "Voseptol" al aceleasi firme,
"Vicks VapoRub" sau "Carmol", descrise la "Aparatul respirator".
.
Sirop de varza rosie (6500 ml) + sofran (3 g) + miere (250 g)
- se fierbe, mierea adaugandu-se dupa ce decoctul s-a racorit.
.
Decoct de tarate (20 min.) indulcit cu miere.
.
Pe piept se pune compresa calda cu branza de vaci sau terci de
mamaliga.
.
Tinctura de propolis si cura de ulei care distruge microbii nu
trebuie sa lipseasca.
.
Se vor pune comprese calde pe piept (nu uscate care usuca mucozitatile)
sau cataplasme cu mustar. Iri caz de febra mare, frectiile cu otet aromat,
prisnitele pe burta cu otet, sau sosetele umezite cu otet vor face minuni.
. Masajul general, in special la membre (maini,
talpi) este indicat, cu sau fara otet. Bitterul suedez va
ajuta si el. Vezi si "Febra",
"Guturaiul"
si "Tusea".
.
Preventiv, in perioada de epidemii, se va intari sistemul imunitar:
zilnic se vor consuma dimineata catina, fructe si legume bogate in vitamine.
Exercitiile fizice trebuie facute chiar si in perioada de boala.
.
Se beau sucuri de legume:
- morcov
+ sfecla + spanac (curata sangele). Acelasi efect are daca in loc de
spanac se foloseste castravete;
- hrean
ras (1-2 lingurite) + lamaie (dizolva mucozitatile);
- morcov
+ (elina + spanac (curata, elimina mucozitatile dizolvate de hrean);
- morcov
+ telina + ridichi (vindeca mucoasele si elimina mucusul dizolvat de
hrean);
-
morcov + laptuca + spanac (sarurile de Mg din laptuca refac tesutul
bronhiilor).
Presopunctura
Obs.:
Cei neinitiati in presopunctura sa se adreseze unui specialist.
"Fundul
vaii" - IG4, in sensul acelor de ceasornic, de 2-3 ori pe zi, timp
de 15 zile.
.
Masarea zonelor reflexe a punctelor limfatice, a amigdalelor,
a splinei, a nasului, a sinusurilor.
.
Bai cu faina de mustar negru; bai fierbinti la picioare cu apa
cu otet (se adauga 1-2 cesti otet). Se sta pana incepe sa se raceasca
apa, apoi se culca cu sosete in picioare.
.
Se incalzeste si se bea 1 pahar vin de casa in care se pune 1/2-1
lingurita ghimbir. Apoi se va merge la culcare deoarece se provoaca
transpiratia. Varianta: ceai facut cu ghimbir si apoi indulcit cu miere.
Totul
consta in intarirea sistemului imunitar.
.
La gripa, sunt indicate: saruri de aur, argint, cupru si multa
vitamina C.
.
Mestecati seminte de marar pentru prevenire. Consumati varza,
portocale.
.
La inflamatii sunt bune comprese cu frunze de varza.
.
Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din patlagina - 40 picaturi/10
linguri cu apa.
.
Decoct din viorele - 3 lingurite/2 cani cu apa - se fierb 20
min. Se face gargara de 3-4 ori/zi.
.
Inhalatii dintr-un amestec de flori de busuioc si chimen, 2 linguri
intr-un vas cu apa in clocot. Se fac 2-3 inhalatii pe zi.
.
Frectii cu otet aromat din petale de trandafir sau levantica.
Se fac 2-3 frectii pe zi.
.
Pentru nas o solutie alcatuita in parti egale din miere si apa
distilata. Cu un tampon steril inmuiat in solutie se picura in fiecare
nara cate 3-4 picaturi, de 2-3 ori/zi.
.
Gargara cu suc de gutui sau de lamaie.
.
Gargara de 2 ori/zi cu infuzie de turita-mare (Agrimonia eupatoria)
- 3-4 lingurite de frunze si flori la o cana cu apa.
.
Gargara de 3-ori/zi cu decoct din scoarta de alun - 2 lingurite
la o cana cu apa.
.
Decoct din frunze de salcie - 2 linguri la o cana cu apa - se
iau 3 linguri pe zi, impotriva durerilor musculare.
.
Gargara de 3-4 ori/zi cu infuzie de flori de galbenele - 5-6
lingurite la o cana cu apa. Are actiune antiseptica impotriva Stafilococului
auriu si Candidei albicans.
.
Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din flori de galbenele - 30
picaturi la 4 lingurite cu apa.
. Dl ing. Ioan Groza de la SC "Natura"
SRL Arad confirma recomandarea de a trata cu usturoi o gama
larga de boli ca: hipertensiune, diabet, arterita, infectii
urinare, cistite, constipatii, diaree, tiuituri in urechi,
infectiile cailor respiratorii etc. El are rolul unui antibiotic
natural. In caz ca nu este tolerat de organism pot apare
neplaceri digestive, ale ficatului, vezicii biliare etc.
in acest caz se vor folosi doar cataplasme cu apa de usturoi,
frectii la maini si picioare sau numai cataplasme in talpa
piciorului. Preventiv sa se consume de 2-3 ori/saptamana
cel putin 3-4 catei de usturoi.
.
In gripa, dl Groza da urmatoarea reteta de macerat de usturoi
(se poate folosi si in alte afectiuni): Se zdrobesc 6-8 capatani de
usturoi, se pun in borcan si se toarna un litru de apa rece. Se amesteca.
Pentru a diminua mirosul se pot pune 2 radacini mici de patrunjel rase
sau 2 linguri cu frunze de patrunjel. Dupa cel putin 2 h, maceratul
poate fi consumat - se beau zilnic 5-10 linguri sau inghitituri din
maceratul strecurat. Maceratul se strecoara pe masura ce este consumat.
.
Se mai beau zilnic 3 cani cu ceai de tintaura (infuzie) sau un
amestec de 3 plante la alegere: tintaura, tei, cimbru, nalba, patlagina
(cate o lingurita amestec de plante la o cana cu apa clocotita).
.
Se curata 5 cepe mari (preferabil rosii, de Fagaras), se maruntesc
si se acopera cu 8 linguri miere. Se lasa o zi si o noapte, amestecand
des. Siropul format se strecoara, se pune intr-o sticla inchisa si se
tine in frigider maxim o saptamana sau o zi la temperatura camerei.
Se ia cate o lingurita de 3-4 ori/zi.
.
"Antigrip", produs de "Dacia-Plant", Sebes, Alba. Aceasta
tinctura foarte picanta este alcatuita din 6 plante aromatice si condimente
iuti. Are efect dezinfectant puternic la nivel de gat si nas si este
un antitusiv, anesteziind terminatiile nervoase de la nivelul gatului
care declanseaza reflexul de tuse. Se ia o lingurita diluata in apa
de 3-6 ori/zi. Persoanele cu sensibilitate gastrica sau cu hipertensiune
pot face doar gargara.
.
"Raceala si gripa", capsule si ceai: echinaceea, maces,
salcie. Produs de Laboratoarele Medica din Romania.
.
"Septilin" contine plantele: Balsamodendron mukul, cu efect
imunostimulator si anti-inflamator; Emblica officinalis, cu o mare cantitate
de vitamina C, si Moringa pterygo-sperma, care contine substante antibiotice
naturale, cu efect antibacterian. Se administreaza min. 4 saptamani.
Este produs de Himalaya Herbal Healthcare si distribuit de Prisum International
SRL.
Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate |