Anamneza este fundamentul diagnosticului. Se interogheaza bolnavul asupra caracterului tulburarilor, daca sunt sezoniere (febra de fan), daca apar acasa (praf de camera), in legatura cu substantele sau animalele (pisici, caini etc.) cu care vine in contact etc.

- Indexul leucopenic consta in numarul leucocitelor inainte de ingerarea alerge-nului banuit (bolnavul fiind pe nemancate) si apoi de mai multe ori in ora care urmeaza; diminuarea numarului leucocitelor cu 1 000 ar indica o sensibilizare.

-  Testele cutanate (cutireactia si intradermoreactia) sunt utile in decelarea alergenelor de contact, inhalate, bacteriene si micotice. Sunt mai putin utile in aler-giile alimentare. Pot aparea reactii imediate (dupa 5 - 30 de minute apare o papula urticariana) sau tardive (dupa 1-4 zile se iveste o papula eritematoasa, fara reactie urticariana).

Pentru diagnosticul alergiilor alimentare se porneste fie de la alimentele consu­mate de bolnav - administrandu-se o puternica doza din alergenul banuit - fie de la un regim simplu alcatuit din alimente mai putin alergizante (legume, orez), adau-gandu-se la fiecare doua zile un nou aliment, pana ce apar fenomenele alergice.

TERAPIA ANTIALERGICA
Terapia antialergica implica:

- profilaxia tulburarilor prin evitarea contactului cu alergenul sensibilizant (praf de camera, polen etc), curatirea camerei in care locuieste bolnavul (aerisire cu fereastra deschisa, aspirare cu aspiratorul, curatire cu o carpa umeda, interesand toata camera inclusiv peretele). Se recomanda uneori parasirea zonei respective o luna si jumatate pe an.;

- desensibilizarea (hiposensibilizarea) reprezinta unul din Tratamentele de baza si consta in injectarea subcutanata, a antigenului, in doze progresiv crescande. Se produc astfel anticorpi circulanti (anticorpi blocanti) care neutralizeaza antigenul ce patrunde ulterior in organism, evitand astfel contactul cu anticorpul fixat pe celule. Hiposensibilizarea specifica are valoare mare in febra de fan, astmul bronsic etc. Actioneaza prin producerea de anticorpi blocanti, scaderea eliberarii de histamina si reducerea formarii de Ig.E (imunoglobulina E). Poate fi utila si in rinita prin praf de camera, si polinoza. De exemplu, hiposensibilizarea la polenul alergizant se face prin injectarea in doze crescande de extracte de polen. Se folosesc curent trei concentratii: 100P.N.U., 1000P.N.U.,si 10000 P.N.U. Se folosesc si extracte depozit (allpyral). Dupa aceeasi metoda se poate actiona si cu extracte de fungi sau de praf de camera (situatie in care problema este mai complicata);

- Tratamentul cu cromoglicat de sodiu, poate aduce uneori beneficii importante. Se administreaza 6 saptamani, 10 mg de cromoglicat (Intal, Lomudal). Metoda este utila si in astmul bronsic; - antihistaminicile de sinteza - antagonisti ai histaminei - actioneaza in special impotriva efectelor histaminei la nivelul muschilor netezi si impotriva permeabili­tatii celulare, efect al histaminei. Dintre numeroasele preparate existente prezen­tam: Benadryl (50 mg doza la adult), Clorfenoxamin (50 mg la adult), Piribenzamin (50 mg), Neo-Antergan (25-50 mg), Tavegyl (pirolidina), Dimetanfenergan (25-50 mg), Tacaryl (8 mg), Feniramina (50 mg x 2), Periactin, Peritol (4 mg), Actidil (2,5 mg), Atarax (25 mg).

Prin aceasta metoda se obtin rezultate bune in febra de fan, rinita aperiodica, urticaria si edemul angioneurotic precum si in unele reactii alergice postmedica-mentoase. Se obtin rezultate mediocre in astmul bronsic, edemele alergice, der-matitele medicamentoase etc;

- corticoterapia, actioneaza antialergic, prin efectul sau antiinflamator si antihis-taminic. Unii autori o prefera hiposensibilizarii specifice. Se administreaza metil-prednisolon acetat "depot" (Depo Medrol 40-80 mg la 1-3 saptamani), triamci-nolon (Kenalog 40 mg la 30-45 zile), Volon-A 40 si Diprophos, comprimate de betametazona (glucocorticoid de sinteza) 0,5 mg, fiole de 1 ml (4 mg solutie), intravenos, intramuscular sau intraarticular. Durata de actiune este de 30-45 zile. Sunt utile si preparatele cortizonice cu actiune locala (hidrocortizon, dexametazona etc). Corticoterapia este utila in toate bolile alergice: astmul bronsic, in special in starile de rau astmatic, boala serului, unele alergii medicamentoase;

- desensibilizarea nespecifica este depasita astazi (autohemoterapie, peptonote-rapie, gamaglobuline, piretoterapie prin lapte, vaccin T.A.B):

- in polipoza nazala recidivanta este de obicei obligatoriu Tratamentul chirurgical;

- reactiile alergice la medicamente sunt stari morbide frecvente si se intalnesc de obicei dupa administrare de penicilina, aspirina, luminai, piramidon etc. Hiposensi-bilizarea specifica este utila doar in reactiile dupa penicilina, iar procedeul comporta riscuri;

- Tratamentul socului anafilactic se face cu medicatie antisoc: adrenalina 0,3 ml solutie l%c i.m., repetata dupa 30 , corticoizi in doze mari, sub forma de hemi-succinat de hidrocortizon, 200 mg in perfuzie. Antihistaminicile de sinteza si oxi-genoterapia sunt discutabile ca valoare.