Definitie: este disciplina care foloseste
miscarea in scop terapeutic. Se mai numeste cultura fizica
medicala (C.F.M.) sau gimnastica medicala (kinesis
- miscare).
Istoric: miscarea, ca exercitiu fizic, a fost folosita
din cele mai vechi timpuri. Popoarele antice ale lumii
(in Egipt, China, India) au apreciat-o. La greci si romani
a cunoscut o ampla dezvoltare (Hipocrate, Celsus, Galen
etc).
Renasterea dedica exercitiului fizic opera "De arte
gimnastica" (1969).
Conceptia despre miscare a suedezului Henrich Ling (1776-
1839), a marcat o etapa in dezvoltarea si raspandirea,
pana la popularizare, a gimnasticii sale, denumita suedeza.
El a deosebit gimnastica in patru ramuri distincte: educativa
sau pedagogica, militara, estetica si medicala.
Remarcam faptul ca gimnastica medicala a inceput sa se
dezvolte independent. Succesorii lui Ling s-au ocupat
in mod deosebit de aceasta forml de gimnastica (Branting,
Liedbeck, Wide etc), intreaga Europa fiind foarte entuziasmata
de gimnastica suedeza (Franta, Germania, Belgia etc).
in tara noastra gimnastica medicala incepe sa se dezvolte
mai muft in legatura cu educatia fizica.
SCOPUL Sl IMPORTANTA KINEZITERAP1EI
Medicina moderna a dat o exceptionala dezvoltare kineziterapiei,
facand din aceasta o terapie, o metoda de recuperare medicala.
Cultura fizica medicala are, in acest sens, un rol curativ,
preventiv, corectiv.
Rolul curativ inseamna: reeducare, readaptare,
recuperare a capacitatii functionale - partiala sau totala
- a organismului lezat.
Rolul preventiv consta in: prevenirea deficientelor
fizice, mai ales la copii, in asigurarea unei dezvoltari
fizice armonioase; stimularea functiei musculare; dezvoltarea
unei statici normale si eliminarea viciilor de statica
si postura; reconfor-larea psihica; calirea organismului
(cu rol extrem de important in prevenirea imbolnavirilor).
Rolul corectiv se refera la combaterea unor deficiente
fizice innascute sau dobandite (scolioze, lordoze, picior
plat, genunchi curbati etc).
Totul - privit ca scop al C.F.M. sau a] kineziterapiei
- trebuie sa duca la realizarea acelui subiim citat antic
roman ,^Vfe/is sana in corpore sano".
Ca metoda, C.F.M. sau kineziterapia foloseste miscarea
sub forma exercitiului fizic. Ea constituie o terapie
naturala, activa si functionala - organica si psihica,
in ceea ce priveste tehnica, C.F.M. cuprinde: a)
Mijloace de baza, care includ: gimnastica medicala,
terapia ocupationala, odihna activa si masajul.
b) Elemente ajutatoare: jocuri, sporturi,
turism; factori naturali de calire: aer, apa, soare; conditii
de igiena si dotare.
c) Elemente de asociere: balneo-fiziotcrapia
(si cura balneara); Tratament orto-pedico-chirurgica];
regim alimentar si vitaminoterapia.
EXERCITIILE FIZICE
DESCRIERE Sl ACTIUNE
■
Exercitiile de gimnastica constau in pozitii si miscari.
Pozitiile corpului se mentin printr-o activitate musculara
statica, iar miscarea se obtine prin lucru muscular dinamic.
Cu alte cuvinte, activitatea statica este aceea pe care
se bazeaza functia de sprijin si activitatea dinamica
echivaleaza cu functia de miscare - de ambele functii
raspunzand, cu predilectie, aparatul locomotor.
Din acest punct de vedere si din aceste motive, exista
exercitii fizice statice si dinamice.
l. Exercitii fizice statice: acestea asigura imobilitatea
si mentin pozitia corpului, in acelasi timp constituind
o conditie indispensabila pentru realizarea efortului
dinamic. Pozitiile statice ale corpului sunt:
a) ortostatism (pozitia in picioare);
b)sezand;
c) culcat.
Efortul muscular static cunoaste trei forme:
- de mentinere (fata de gravitatie);
- de consolidare (adica de stabilitate);
- de fixare (adica de echilibru).
In concluzie, efortul static este cel care asigura mentinerea,
consolidarea si fixarea unei pozitii, fara sa determine
deplasarea in spatiu a organismului. El este realizat
prin contractiile musculare numite izometrice, care au
urmatorul rol: maresc volumul muschilor si cresc forta
musculara. Un singur dezavantaj au, lotusi, aceste contractii
statice sau izometrice: sunt monotone, plictisitoare,
din care cauza, produc destul de repede oboseala nervoasa.
O miscare cu bratele oboseste mai putin decai nemiscarea
lor si fixarea intr-o anumita pozitie rigida. Nutritia
muschilor in activitatea dinamica se face mult mai bine,
datorita unei circulatii sanguine activizate si deci aportului
de oxigen crescut. In contractia statica, produsele reziduale
se elimina mai greu (acid lactic) si determina oboseala
musculara. De aceea se recomanda ca aceste contractii
izometrice sa fie de scurta durata, repetate des si compensate
prin pauze relaxante. 2.
Exercitii fizice dinamice:
se intelege prin exercitiu dinamic realizarea unei
miscari. Se produce, in acest fel, o deplasare in spatiu,
prin participarea simultana a grupurilor musculare agoniste
si antagoniste, unele avand o actiune de "cedare",
iar altele de "invingere".
Aceste miscari dinamice pot fi active - adica miscari
ce se fac cu cheltuiala de energie proprie - si pasive
- prin contributie exterioara, fara participare proprie.
La randul lor, miscarile active pot fi: libere, adica
miscari executate numai contra gravitatiei; active, ajutate
sau asistate {deci si cu o contributie dinafara, motiv
pentru care aceste miscari se mai numesc active-pasive);
active cu rezistenta, in care miscarea trebuie sainvingain
plus, pe langa gravitatie, si o rezistenta impusa; legate,
adica la diferite aparate (scari, barne, paliere etc).
Miscarile active
stau labaza exercitiilor de gimnastica, a jocurilor, a sporturilor
etc.
Kineziterapia
sau gimnastica medicala foloseste ambele tipuri de miscare - statice
si dinamice, active si pasive - cu indicatii intr-o serie de afectiuni:
locomotorii, cardio-vasculare, digestive, neurologice, pulmonare,
metabolice etc.
Notam
ca miscarile pasive nu sunt trecute in randul exercitiilor fizice,
decat in gimnastica medicala. Se intelege usor, ca un profesor de
educatie fizica sau un antrenor nu au de ce sa foloseasca o miscare
pasiva, dar medicul, in diferitele afectiuni pe care le poate prezenta
bolnavul, poate incepe activitatea de kineziterapie sau gimnastica
medicala cu miscari pasive.
Dintre
miscarile dinamice enumeram: flexie-extensie; abductjc-adductie;
rotatie (pro-natie si supinatie);
circumductie. Toate aceste miscari se mai numesc si izotonice.
KINEZITERAPIA
IN DIFERITE AFECTIUNI1. in
afectiunile locomotorii: kineziterapia sau gimnastica medicala urmareste
ca obiectiv: refacerea
si readaptarea functionala a organului de locomotie, lezat. Afectiunile
ortopedice posttraumatice ocupa un loc foarte important pentru kineziterapie.
2. in
cadrul
bolilor respiratorii este recomandata, indeosebi,
in cele pulmonare cronice (bronhoemfizem, astm bronsic etc), insotite
sau nu si de o insuficienta ventilatorie. Se urmaresc refacerea
elasticitatii pulmonare si combaterea rigiditatii cutiei toracice,
care sa poata realiza o cat mai buna oxigenare a sangelui.
3.
in
afectiunile digestive
si de nutritie, kineziterapia abdominala isi propune refacerea
si tonifierea centurii abdominale. Este indicata in obezitate, periviscerite,
visceroDtoze etc.
4. in
afectiunile aparatului caidio-vascular, kineziterapia intretine un bun tonus vascular si, prin acesta, o circulatie sanguina cat mai normala. Este indicata in hipertensiunea arteriala si arteritele periferice, in insuficientele coronariene cronice, in insuficientele venoase (varice) etc.
5. in
afectiunile neuro-psihice, kineziterapia este extrem de utila. Sa ne gandim numai cate sperante nutresc, fata de rezultatele obtinute prin C.F.M., bolnavii care au un segment anatomic paralizat. Si sa nu uitam efectul pozitiv al miscarii asupra psihicului bolnavului, prin stimularea calitatilor fizice de baza: rezistenta, forta, indemanarea etc.
EXERCITIILE FIZICE Sl TEHNICA LORNu vom da tehnica diferitelor forme de exercitii fizice folosite de gimnastica medicala sau kineziterapie, dar mentionam ca se incepe, intotdeauna, cu cel mai simplu exercitiu fizic si care poate fi la indemana oricui. Se va avea in vedere mersul, care prin el insusi constituie un atac terapeutic. Se incepe mersul pe teren plan si apoi, progresiv, mersul pe teren inclinat. Intervin apoi diferitele exercitii fizice simple complexe sau la aparate (inclusiv mecanoterapia), pentru ca sa se ajunga, spre final, la ergoterapie sau terapia ocupationala (munci usoare - de impletit, tamplarie, artizanat, cartonaje etc.) si apoi la odihna activa, care este mai fiziologica decat cea pasiva.
Important! Kineziterapia trebuie sa fie selectata si dozata in functie de bolnav si de boala. Cu alte cuvinte, se va urmari individualizarea oricaror miscari pe care trebuie sa le execute bolnavul. Se adauga o serie de elemente ajutatoare: masaj, procedee de balneo-fizioterapie, cura balneoclimaterica, jocuri etc.
INDICATII Sl CONTRAINDICATIIKineziterapia are indicatii vaste, putand fi folosita - daca nu gresim - in toata medicina interna, cu toate specialitatile sale (reumatologice, cardiologie, nutritie etc).
De asemenea, in chirurgie, ortopedie, traumatologie, obstetrica si ginecologie, neurologie si psihiatrie, pediatrie.
Contraindicatiile sunt mai limitate: hemoragiile, infectiile acute, cancerul, leu-cemia etc.