Inima unui varstnic nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi minime. De aceea, la batrani, simptomul principal nu este durerea precor­diala ci dispneea. Se discuta chiar despre o insuficienta cardiaca latenta a batra­nului. Infarctul miocardic la varstele inaintate scade ca frecventa. Moartea coro­nariana scade dupa 70 de ani, dar creste moartea subita vascularo-cerebrala.

Deci, desi afectarea aterosclerotica a coronarelor creste, morbiditatea prin infarct mio­cardic scade. Explicatia probabila consta in selectia prin deces, diminuarea soli­citarilor fizice si psihice etc. Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile varstnice, decat la barbatii de aceeasi varsta. Dupa o statistica din U.S. A. (Radstein), raportul barbati/femei, este de 6/1 sub 50 de ani, 2/1 peste 50, 1/1 peste 70 si 1/2 peste 80. Interesant este si faptul ca, la persoanele varstnice se gasesc factori de risc mai putini decat la nevarstnici.

Hipertensiunea arteriala este cel mai frecvent factor de risc la batrani. Urmeaza diabetul zaharat. In concluzie, la bolnavul varstnic scade numarul factorilor de risc, frecventa acestora fiind in ordine: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si angprul, spre deosebire de bolnavii nevarstnici, unde, pe primul plan se situeaza obezitatea, fumatul si hiperlipidemia. O alta caracteristica este frecventa infarctelor miocardice mute, descoperite intamplator pe traseele ECG si la examenele necroptice.d7l8811ds24tyf

Tabloul clasic al infarctului miocardic la batrani este inlocuit de tablouri asimpto-matice si fruste, de aspecte atipice si simptomatologie de imprumut. Apar, astfel, infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaza mari dificultati de diagnostic. Alteori apar tablouri nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice, articulare, curbatura, viroze respiratorii etc. Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau silentioase. Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternala, cu anxietate, cu iradieri precise, fara raspuns la nitriti), este rar intalnita la varstnic. A

bsenta durerii s-ar datora scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice, restrangerii activitatii fizice sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca ce poate insoti infarctul. Aceeasi explicatie se poate da absentei angorului din cardiopatia ischemica, sau a claudicatiei intermitente din arterita aterosclerotica periferica. O modalitate frecventa este debutul prin astenie marcata, chiar adinamia aparuta brusc. Socul cardiogen, edemul pulmonar acut si insuficienta cardiaca, apar frecvent in infarcte miocardice cu debut nedureros. In absenta durerii, pot aparea semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte pierderi de cunostinta, dispneea, ca expresie a insuficientei cardiace). Alteori infarctul debuteaza sub forma unui accident vascular cerebral.

Cand apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este intricata, in special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica (C. Bog­dan). Mai frecventa decat durerea este dispneea, care, de obicei, nu este paroxistica. Se pot intalni si infarcte cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie psiho-motorie, vertije si chiar coma.

Simptomele de imprumut: cerebrale, digestive (dupa mese copioase), sau din teritoriul arterelor periferice, se datoreaza insuficientei circulatorii din teritoriul respectiv. Alteori poate aparea un infarct cu debut de insuficienta renala.

Mortalitatea in infarctul miocardic acut la varstnic, se datoreaza insuficientei cardiace, rupturii de miocard, blocului AV, socului cardiogen si edemului pulmonar acut. Mortalitatea este mai mare la femei dupa 60 de ani, in special in primele 7 zile.