|  |  | 
| 
 | ||||||||||

| 
 | 
                        O ancheta epidemiologica din U.S.A. (1974), arata ca majoritatea 
                        femeilor si barbatilor varstnici au presiunea sistolica 
                        superioara valorii de 160 mm Hg si cea diastolica, inferioara 
                        valorii de 100 mm Hg. De aici, s-a impus termenul de hipertensiune 
                        arteriala sistolica. Hipertensiunea la varstnici.creste 
                        la femei, cu precadere. 
La batrani se intalneste obisnuit hipertensiunea arteriala sistolica, dar se intalnesc si forme esentiale (sistolo-diastolice). Cu inaintarea in varsta, creste frecventa hipertensiunii sistolice. Atunci cand este prezenta hipertensiunea esentiala (sistolo-diastolica), hipertensivii care pot supravietui si ajunge la varsta a treia. Hipertensiunea este principalul factor de risc la varstnic, crescand incidenta accidentelor vasculare cerebrale si coronariene.
                        HTA esentiala nu este caracteristica 
                        varstnicului, ea apare in cursul varstei tinere sau adulte 
                        si evolueaza la batrani cu unele caractere clinice speciale. 
                        Este o hipertensiune sistolo-diastolica, cu o evolutie 
                        mai blanda, cu gravitate moderata. Formele maligne sunt 
                        foarte rare. De obicei hipertensiunea se insoteste de 
                        atero-scleroza.
                        Hipertensiunea arteriala sistolica 
                        este adevarata hipertensiunea geriatrica. Tensiunea 
                        arteriala diastolica este normala sau putin crescuta. 
                        Se asociaza leziunilor difuze de arterioscleroza. Apar 
                        frecvente accidente coronariene si cerebrale. Evolutia 
                        este benigna.
                        Hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica 
                        se intalneste extrem de rar la varstnic. O exceptie 
                        o constituie forma mixta, avand componenta reno-vasculara 
                        (placi ateromatoase in arterele renale) si hipertensiunea 
                        de origine renala parenchimatoasa (pielonefrita si glomerulonefrita 
                        reprezinta 50% dintre cazuri).
                        Simptomatologia, la varstnic, a hipertensiunii 
                        arteriale, are unele particularitati:
                        - uneori se intalnesc cazuri cu valori tensionale 
                        crescute, fara semne clinice;
                        - simptomatologia este de obicei nezgomotoasa;
                        - apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertij, 
                        palpitatii, tulburari de vedere, nicturie);
                        -  apar adeseori 
Simptome de suferinta cardiaca: 
                        dispnee de efort, disconfort toracic, palpitatii, galop.
                        - la varstnicii dupa 70 de ani apar semne de insuficienta 
                        circulatorie cerebrala: insomnii, agitatie, dezorientare.
                        Semnificative sunt: arterele periferice dure si sinuoase, 
                        examenul fundului de ochi modificat, calcificarile carjei 
                        aorlice etc.
                        Complicatiile sunt cardiace, cerebrale 
                        si renale, si tin de modificarile ateroscle-rotice.
                        Terapeutica. Spre deosebire de 
                        trecut, astazi, aceasta forma de hipertensiune este tratata 
                        corect si continuu. Se urmareste scaderea valorilor tensionale 
                        pana la limite normale. Tratamentul corect reduce riscul 
                        aparitiei infarctului miocardic, al insuficientei cardiace 
                        si accidentelor vasculare cerebrale. Nu se prescriu abuziv 
                        . calmante si repaus. Nu se prescrie un regim desodat 
                        strict, sever. Se urmareste scaderea progresiva ponderata. 
                        Tratamentul trebuie sa fie bland si continuu, urmarind 
                        scaderea treptata a valorilor tensionale. Se incepe Tratamentul 
                        cu diuretice, in doze mici si blande (furosemidul se prescrie 
                        numai in situatii particulare). Ulterior se poate asocia, 
                        tot in doze mici, clonidina, alfa-metildopa (bine tolerata, 
                        dar cu risc de depresii) si hidralazina - in formele rezistente. 
                        Rezerpina se va evita, datorita riscului de depresie, 
                        dar se poate prescrie in asociatie cu hidralazina (Hipazin, 
                        Adelphan). Beta-blocantele, daca nu sunt contraindicate 
                        (BPOC, insuficienta cardiaca decompensata, diabet zaharat), 
                        pot fi utile. Blocantii calciului (nifedipinul) si vasodilatatoarele 
                        dau rezultate superioare. Captoprilul este rau tolerat. 
                      
| Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate |