INTRODUCERE
In ultimele decenii a crescut intr-un ritm alarmant frecventa bolilor cronice de­generative. Aceasta justifica si impune cunostinte temeinice despre cauzele si mecanismul acestora cat si despre rolul factorilor nutritivi in geneza lor.q2g456qk99kno

Mai mult de jumatate dintre cauzele de mortalitate se datoreaza bolilor cardio­vasculare (in tara noastra 46%). Alaturi de factorii de risc sedentarismul, fumatul, stresul si in stransa corelatie cu acestia, contribuie la mortalitatea crescuta, alimentatia nerationala si corolarul acestuia, bolile de nutritie ca: diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile si altele. Fatade frecventa de 0,5% inainte de al doilearazboi mondial, astazi diabetul inregistreaza o frecventa de 4-8%. Mai ingrijorator este faptul ca fata de un diabetic cunoscut exista cel putin 1-2 diabetici ignorati. Dimensiunea problemei creste daca se are in vedere ca 20% dintre diabetici sunt de tip I (insulino dependent) cu complicatii grave si rapide si ca procentul celorlalte (80% dintre cazuri) apartin diabetului de tip II (insulino independent) care daca prezinta o simptomatologie mai putin zgomotoasa, prin complicatiile cronice ireversibile, scade in medie cu peste zece ani viata bolnavilor. Obezitatea a crescut de asemenea, inregistrandu-se o frecventa de 23,6% in mediu rural si de 27,7% in cel urban, in tara noastra.

Un rol nu mai putin important si in crestere rapida il detin dislipidemiile, cu o frecventa de 14%. De aici rezulta importanta problemei alimentatiei omului normal, cu caracter profilactic (preventiv) precum si alimentatiei omului bolnav. Foamea cronica prin subnutritie si denutritie duce anual la moartea a milioane de oameni. Nu se poate ignora insa nici rolul alimentatiei in geneza aterosclerozei, care prin complicatiile sale vasculare (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale etc), ocupa primul loc in mortalitatea generala. Intre nivelul hipercolesterolemiei si frecventa afectiunilor cardiovasculare exista de asemenea o relatie directa. Pentru fiecare reducere cu 1 % a colesterolemiei scade riscul bolilor cardiovasculare cu 2% (Gliick). Legatura dintre hipercolesterolemie si hiperlipoproteinemie este de asemenea cunoscuta. Cercetari recente (1981 - Universitatea Purdue - SUA) arata ca prin consumarea unei cani de tarate de ovaz zilnic (regim bogat in fibre) scade cu 20% colesterolul si respectiv mortalitatea cardiovasculara. Asocierea cu vegetale si grasimi polinesaturate mareste efectul. Daca se adauga exercitiul fizic, reducerea fumatului, sarii, alcoolului, dulciurilor concentrate, rezultatele pot fi spectaculoase. La fel de impresionante sunt relatiile dintre alimentatie si cancer. Regimurile bogate in hidrati de carbon, grasimi si sarace in vegetale, vitamine si unele saruri minerale favorizeaza cancerul de stomac. Laptele, fructele, vegetalele si vitamina C au efect protector. Cancerul de colon, intalnit in Occident cu o frecventa de 20 de ori mai mare ca in tara noastra se datoreaza regimului sarac in fibre (cereale). Cancerele de colon, de san, prostata, uter si ovar, apar dupa consumul exagerat de grasimi, proteine animale, zahar si reducerea fibrelor si a unor glucide. Regimul hipercaloric, seden­tarismul si excesul de grasimi saturate cresc frecventa cancerului mamar. Excesul de cafea favorizeaza cancerul de vezica, pancreas si colon. Cu efect anticancerigen actioneaza vitamina E, C si beta-carotenul. Mortalitatea prin boli cardiovasculare ocupa astazi primul loc in lume (50-54%).

Diabetul se dubleaza la fiecare 10-15 ani. Toate acestea justifica interesul fata de alimentatie si dietetica. Dieta este in unele boli singurul remediu, iar in altele, 50% din eficacitatea Tratamentului, este datorat dietei, si totusi, populatia in mare cunoaste foarte putin. La o ancheta facuta in Franta, cele mai multe persoane intrebate au considerat alimentele de baza ca fiind painea, cartofii si carnea. Legumele si fructele sunt numite racoritoare, cruditatile inutile, iar salata verde, un laxativ. Multi pastreaza obiceiurile mostenite din batrani, cu mese bogate in carne si slanina, preparate cu prajeli, cu paine multa, cu dulciuri si fainoase in exces. Unei asemenea alimentatii ii revine o parte din vina ca astazi, la noi in tara, exista aproximativ 300000 diabetici, un milion de hipertensivi, un milion si jumatate de hiperlipidemii si 3500000 obezi . Desigur ca nu toate imbolnavirile cu afectiuni degenerative trebuie puse pe seama alimentatiei. Exista si o serie de factori ca: predispozitia ereditara, constitutia si altele. Dar felul de alimentatie joaca rolul determinant.

Consumul de zahar a crescut in lume in cursul ultimei generatii de 5-6 ori. Iar consumul de grasimi. a crescut in dauna celui de cereale, fructe si legume. insa consumul masiv de grasimi, in special animale si de dulciuri, duce la hiperlipidemie, deci la cresterea lipidelor si colesterolului in sange, cu rol direct in geneza aterosclerozei. Consumul peste masura de dulciuri si fainoase favorizeaza si aparitia diabetului zaharat. Astazi se cunoaste bine compozitia factorilor nutritivi (glucide, proteine, lipide, vitamine, saruri minerale si apa). Dar acestea se gasesc raspandite inegal in diversele produse alimentare, de aceea trebuie bine cunoscuta valoarea, repartitia, rolul si necesarul pentru fiecare factor nutritiv in parte. Laptele si branzeturile reprezinta cea mai buna sursa de calciu bine utiliza­bil, de proteine de cea mai buna calitate si de vitamine. Dar fiind sarac in fier, un regim exclusiv lactat provoaca anemii. Carnea, pestele si preparatele lor contin proteine tot atat de valoroase ca si laptele, in plus sunt deosebit de bogate in fier, deci combat anemia. Lipsindu-le insa calciul nu pot substitui laptele. Legumele si fructele sunt singura grupa de alimente care furnizeaza vitamina C si celelalte vitamine si asigura echilibrul acido-bazic al meniului. Lipsa lor din alimentatie nu poate fi compensata prin nici un alt aliment.