Reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism.c4p5415cd96ymr Un gram de grasime ars produce 9,3 calorii. Reprezinta constituentul preponderent al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). Din punct de vedere al originii pot fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii grasi care intra in constitutia lor. Acestia sunt saturati in grasimile animale si nesaturati in cele vegetale.

Trebuie bine lamurita aceasta notiune. Este cunoscut ca grasimile ve­getale care contin acizi grasi nesaturati (uleiuri de germene de porumb, de floarea soarelui, de soia etc.) consumate crude, adaugate la mancare au un rol antiaterosclerotic, scazand colesterolul din sange. Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura, ouale etc.) contin in schimb acizi grasi saturati care duc la depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la ateroscleroza. Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale ischemice, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemiile etc. Ca si aminoacizii, acizii grasi pot fi esentiali (linoleic, linolenic si arahidonic) si se gasesc in grasimi vegetale, ca acizi grasi nesaturati acizii grasi neesentiali si se gasesc in grasimile animale (carne grasa, seu, unt, untura, oua) si contin acizi palmitic si stearic.

Denumirea de esential si neesential se refera numai la capacitatea organismului de a-i sintetiza. Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi saturati cat si nesaturati. Principalele functii ale lipidelor sunt: energetic (prin ardere, deci prin metabolizare elibereaza energie) si structural (intra in constitutia tuturor celulelor din organism). Lipidele sunt foarte utile in lupta contra frigului, fiind indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi scazute, deoarece intr-un volum mic incorporeaza o mare cantitate de energie. Intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala (saturate, cu acizi grasi neesentiali) si de origine vegetala (nesaturate, cu acizi grasi esentiali). Grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. Intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle intr-o proportie de 1 - 2 g pe kg/corp/zi ceea ce reprezinta 25 -30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice.

Necesarul de lipide este crescut la copii, la indivizii care depun eforturi si cei care lucreaza la temperaturi joase. In practica se va reduce consumul de untura sau slanina etc, dar se vor mentine grasimile din lapte, unt, smantana, mai ales la copii, adolescenti, in stari de graviditate etc. Chimic, lipidele sunt substante organice relativ complexe, constituite din acizi grasi si glicerol. Dintre cele mai cunoscute mentionam trigliceridele (grasimile neutre), colesterolul (cu efectul aterogen cunoscut), fosfolipidele (care au in componenta si fosfor) si se gasesc in sistemul nervos. Grasimile circula in sange cuplate cu proteinele in complexe denumite lipoproteine. Asupra acestora vom reveni.

Grasimile animale sunt solide la temperatura obisnuita, iar cele vegetale sunt lichide si se mai numesc uleiuri. Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua, carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile (A, D, E, K). Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt: untul si margarina (80-85%), smantana (20%), slanina (70%), untura (100%), seul topit (99-100%), uleiurile vegetale (99-100%), carnea grasa (15-30%), laptele (4%), branzeturile grase (20-30%), nuci, alune (40-60%) etc.