Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul cardiovascular
 Medicatia Tonicardiaca
 Medicatia Antiaritmica
 Vasoconstrictoarele
 Hip0tens0arele
 Notiuni De Semiologie Cardiaca
 Semne Fizice
 Probe Hemodinamice
 Electrocardiografe
 Examenul Radiologic Al Inimii
 Semiologie A Vaselor Periferice
 Endocarditele
 Eritrocitele hematii sau globule rosii
 Granulocitele
 Limfocitele Sl Plasmocitele
 Trombocitele
 Grupele Sanguine Hemoliza
 Monocitele Sl Macrofagele
 Vasodilatatoarele Locale
 Hemostaza Sl Coagularea Sangelui
 Rolul Asistentei Medicale In Ingrijirea Bolnavilor Cu Afectiuni Cardiovasculare
 Fiziologie





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre aparatul cardiovascular

ELECTROCARDIOGRAFE






Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitatii sale. Curentii electrici produsi de inima sunt de o intensitate foarte slaba si se transmit la suprafata tegumentelor prin tesuturi, a caror rezistenta le reduce si mai mult voltajul. Pentru a fi inregistrate este necesara amplificarea lor cu aparate foarte sensibile. Captarea curentilor se face cu doi electrozi plasati in doua puncte diferite ale inimii sau chiar la distanta de inima.


Se folosesc fie electrocardiografe cu inscriere indirecta sau fotografica, fie cu inscriere directa sau mecanica (cu cerneala, stilet incalzit, cu hartie carbon etc).

Unele aparate dispun si de osciloscoape - sistem care permite vizualizarea a curbei electrocardiografice pe un ecran. In prezent se intrebuinteaza tot mai frec­vent aparate care permit inscrierea simultana a mai multor derivatii electrocardio­grafice si chiar a altor grafice (fonocardiograma, pulsul venos etc).

Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica electrozii - fie direct pe cord, fie pe suprafata corpului, la diferite distante de inima. Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau dreptunghiulare, care se fixeaza pe membre sau torace, prin benzi de cauciuc si sunt legati de aparat prin conductori electrici. Dupa locul de aplicare a electrozilor fata de inima se deosebesc derivatii directe (endocavitar prin cateterism), semidirecte (esofagiene) si indirecte, in care electrozii sunt asezati pe membre sau pe regiunea precordiala. In mod obisnuit se folosesc urmatoarele derivatii:. Derivatiile standard sau bipolare se obtin conectand cei doi poli ai galvano-metrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima: antebratul drept stang si piciorul stang. Cele trei derivatii standard sunt:

- D, - antebratul drept - antebratul stang
- D2 - antebratul drept - gamba stanga
- D? - antebratul stang - gamba stanga.

Obisnuit, aparatele sunt prevazute cu trei fire conducatoare, notate cu semne sau culori conventionale (rosu pentru bratul drept, verde pentru piciorul stang si galben pentru bratul stang).

Derivatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv al gal-vanometrului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei membre (electrod explorator), polul negativ fiind conectat cu un electrod a;ezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent:

aVR - derivatia unipolara a bratului drept
aVL- derivatia unipolara a bratului stang
- aVF- derivatia unipolara a piciorului stang.

"a" simbolizeaza conducerea amplificata, V este un simbol care desemneaza derivatiile unipolare ale membrelor, iar literele R {right = dreapta), L (left = stanga) si F (foot = picior) reprezinta prescurtarile unor cuvinte de origine engleza, care arata locul unde se aplica electrodul explorator (35, 36).

.

Derivatiile precordiale sunt derivatii unipolare care inregistreaza diferentele de potential din regiunile miocardice situate sub electrodul explorator. Amplitu­dinea deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor, deoarece electro­dul explorator este asezat mai aproape de inima.

Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca simbol litera V:

V! - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal drept;

V2 - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal stang;

V3 - la jumatatea distantei dintre V2 si V4;

V4 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia medio-claviculara stanga;

V5 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara anterioara;

V6 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara mijlocie.

V, si V2 exploreaza ventriculul drept, V3 si V4 septul interventricular, iar V5 si V6 ventriculul stang. Electrozii sunt fixati de torace cu o curea. Pentru efectuarea electrocardiogramei, sora medicala trebuie sa pregateasca bolnavul si aparatul. Bolnavul se afla in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic. Temperatura camerei sa fie de cea 20°. Tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar electrozii pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase, prin intermediul unor fasii de panza udate cu solutie salina (clorura de bicarbonat de sodiu).

Aparatul se pune in contact cu sursa de curent, se controleaza functionarea, se fixeaza electrozii si se procedeaza la inregistrare.

Dupa examen se retrag electrozii si se curata. Pentru fiecare bolnav se noteaza numele, varsta, profesia, diagnosticul clinic, daca a luat medicamente care pot influenta ECG (digitala, chinidina).


Interpretarea unei electrocardiograme este o problema dificila, care-1 priveste pe medic. Totusi, unele notiuni elementare trebuie sa le posede si asistenta. Electrocardiograma normala prezinta o serie de deflexiuni (unde), segmente si in­tervale. Deflexiunile se numesc P, QRS si T. Segmentele sunt portiuni de traseu cuprinse intre unde: PQ si ST, iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind unde si segmente PQ si QT.
Unda P reprezinta procesul de activare atriala. Are o forma rotunjita si obisnuit este pozitiva. Dureaza 0,08" - 0,11" si are o amplitudine de 1 - 2,5 mm.

Intervalul PQ sau PR (dupa cum complexul ventricular incepe cu Q sau R) corespunde activarii atriale si timpului de conducere atrio-ventricular. Dureaza 0,12" - 0,21". E mai scurt in tahicardie si mai lung in bradicardie.


Complexul QRS reprezinta activarea ventriculara. Se mai numeste si faza initia­la sau rapida. Prima deflexiune pozitiva se desemneaza cu R, iar prima deflexiune
negativa cu Q. Cand complexul QRS este alcatuit din mai multe deflexiuni, undele pozitive care urmeaza undei R se noteaza/? , R", iar undele negative care urmeaza undei? se noteaza cu S, S , S". Cand complexul ventricular este alcatuit dintr-o singura unda negativa, aceasta se noteaza cu QS. Durata complexului este de 0,6 -0,10" in derivatiile membrelor si de 0,6 - 0,11" in precordiale. Cand se depasesc aceste valori, exista o tulburare de conducere.

Segmentul ST si unda T reprezinta procesul de repolarizare ventriculara. Segmentul ST este de obicei izoelectric si rar denivelat deasupra sau dedesubtul liniei izoelectrice.

Unda T corespunde retragerii undei de excitatie din ventriculi. Este rotunjita si de obicei pozitiva. Segmentul ST si unda T constituie faza terminala a ventricu-logramei. Sfarsitul undei T marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare, iar intervalul T-P reprezinta diastola electrica.

Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla, care reflecta fidel activitatea miocardului, permitand uneori chiar localizarea leziunii. In practica este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere (blocuri de ramura), hipertrofiilor ventriculare, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatiei cu unele droguri (chinidina, digitala). Dar electrocardiograma nu da indicatii asupra compensarii sau decompensarii cordului, asupra etiologiei si prognosticului cardiopatiilor.


Alte metode grafice. Vectocardiografia este o metoda grafica derivata din ECG, care da o reprezentare spatiala a activitatii electrice a inimii.

Fonocardiografia este o metoda care inregistreaza grafic zgomotele si suflurile produse de inima, cu ajutorul unui microfon asezat pe diferitele focare de auscul-tatie. Se inregistreaza de obicei simultan cu electrocardiograma. Fonocardiograma j normala prezinta grupuri de vibratii care reprezinta zgomotele 1 si 2, uneori chiar si zgomotele 3 si 4.

Stigmografia consta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in special a celui radial. Se poate inregistra si pulsul carotidian.

Flebogratia inregistreaza pulsatiile venei jugulare.

Cateterismul inimii este o metoda de explorare a cordului, care consta in intro­ducerea unei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular periferic, permitand recoltari de sange si inregistrari de presiuni in cavitatile inimii. Metoda permite: - precizarea diagnosticului unor boli congenitale, prin evidentierea traiectelor anatomice (sonda fiind radioopaca, este vizibila radiologie);

- masurarea presiunilor intracavitare; recoltari de probe de sange pentru dozarea O2 si CO2; efectuarea unor examene speciale: angiocardiografia, proba selectiva cu eter si executarea de electrocardiograme si fonocardiograme intracavitar.

Contraindicatii: infarct miocardic recent, endocardita lenta, reumatism articular acut, tahicardii paroxistice ventriculare, insuficienta cardiaca, stari febrile etc.

Complicatii: tulburari de ritm, febra si frisoane, edem pulmonar acut, accidente tromboembolice etc. Cateterismul inimii drepte este cel mai frecvent si se face prin una din venele de la plica cotului, patrunzand apoi in vena cava superioara, atriul drept, ventriculul drept, artera pulmonara, sub control radioscopic. Ecografia si scintigrafia inimii sunt astazi metode curente de explorare.


loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente