Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
 Electrocardiografie
 Endocarditele
 Eritrocitele
 Examenul radiologic
 Granulocitele
 Grupele sanguine
 Hemostaza si coagularea sangelui
 Hipotensoarele
 Limfocitele si plasmocitele
 Medicatia antiaritmica
 Medicatia tonicardiaca
 Monocitele si macrofagele
 Semiologie cardiaca
 Probe hemodinamice
 Rolul asistentei medicale
 Semiologia vaselor periferice
 Semne fizice
 Trombocitele
 Vasoconstrictoarele
 Vasodilatoarele





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre aparatul cardiovascular

FIZIOLOGIE





Revolutia cardiaca: trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca (31).

Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde; contractia ventriculilor s&u sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi sau diastola generala, care dureaza circa 0,4 secunde. Inima este o pompa aspiratoare-respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice.

Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriul drept, iar sangele din venele pulmonare, in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare (contractia ventriculilor). in timpul sistolei ventri­culare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele sigmoide. Dupa expulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se rela-xeaza si incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid valvele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare.

La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventri­culi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala (sistola atriala) contribuie la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii.


Rezulta ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole (contractii) si diastole (relaxari) succesive, care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile drepte si cele stangi. Diastola generala, adica relaxarea intregii inimi, se suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta, din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. La individul normal au loc 70 - 80 de revolutii cardiace/min, care reprezinta de fapt bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare - unul intracardiac, altul extracardiac.


Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului specific.

Se stie ca proprietatile miocardului sunt:

- automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli excitatori;

- excitabilitatea, care este dealtfel o proprietate generala a materiei vii;

- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;

- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica acti­vitatea ritmica, regulata, a inimii. Frecventa batailor cardiace (70 - 80/min) este realizata de nodul Keith si Flack, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic. Simpaticul (adrenalina, efedrina si toate substantele simpatomimetice) accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.

Fiziologia vaselor, sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment arterial, unul venos si un altul limfatic. Arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre periferie. Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai venelor si sunt formati dintr-o tunica interna (intima), alcatuita din celule endoteliale, o tunica medie, formata din fibre musculo-elastice dispuse circular, si o tunica externa, alcatuita din fibre conjunctive si elastice.

Datorita structurii lor elastice, aorta si vasele mari inmagazineaza o parte din energia dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola, transformand undele de sange trimise de cord intermitent intr-o curgere continua.


Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura circu­latia, pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara, deci sa functioneze ca o pompa cu presiune. Asadar, pentru circulatie, presiunea este factorul principal. Ea este rezultatul unui factor central - forta de contractie a cordului - si a unui factor periferic - rezistenta vasculara.

Circulatia in vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si capi­lare. Actiunea de pompa a inimii este suficienta pentru a asigura intoarcerea san­gelui.

loading...

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente