v4f655vh25dtq
Alcoolismul acut. Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza

Simptomele, gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in sange) si incepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree), si evolueaza preogresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%. La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (betie vesela) sau, dimpotriva, betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand impregnatia alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profund si chiar coma.

Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicatie alcoolica. Tabloul este mai dramatic prin intensitatea tulburarilor de constienta. Pacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile si de lipsa criticii pentru actiunile sale; alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. De notat ca betia patologica apare la ingerarea unor cantitati mici de alcool, insa la indivizi cu tare organice, la epuizati, la traumatizati cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat de amnezie lacunara.

Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta in ingerarea periodica de alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasa si irezistibila de a bea. Ea dureaza cateva zile si se incheie printr-un somn, urmat de o puternica senzatie de disconfort.

Alcoolismul cronic totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne.

a) Delirium tremens este declansat, de obicei, de intreruperea brusca a alcoolu­lui sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: ani­male fioroase, serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-1 ineaca (80); constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv. Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este febril (39 - 40°), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls accelerat, transpiratii profuze, oligurie.

Delirium tremens se instaleaza, uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile, bolnavul restabilindu-se dupa Tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evo­lutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12 - 24 de ore, se poate complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3 - 4 zile.

b) Delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante, cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.

c) Halucinoza alcoolica Wemicke. Pe fondul unei constiente pastrate, apar halucinatii auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate. Dureaza mai mult decat delirium tremens.
d)Psihoza alcoolicaKorsakov, numita si psihoza polinevritica, se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica), apatie, indiferenta, puerilism, confabulatii generate de golurile de memorie. Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuarea reflexelor osteo-tendinoase si atrofii musculare. Durata episodului este variabila, de la cateva luni, la un an si jumatate. Evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.

e) Epilepsia alcoolica. in cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize, comitiale, acolo unde creierul prezinta un prag convulsivant scazut (evidentiat prin EEG).

f) Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic. Treptat, indivizii mari consumatori de alcool devenind dependenti, deci adevarati alcoolomani, se degradeaza atat pe plan social, etic, cat si economie. Capacitatea de munca scade, functiile psihice - memoria, atentia, gandirea, afectivitatea - scad treptat, pana la realizarea dementei. Somatic, acestia ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.

Tratament: inainte de a vorbi de un Tratament curativ, trebuie insistat asupra Tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educatie sanitara, conferinte, filme aratand degradarea la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera alcool in cantitati mici si repeta consumarea alcoolului in mod cronic, in cantitati din ce in ce mai mari.

Inlaturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau "da putere" si indrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea obiceiu­lui de a da copiilor alcool, aratand parintilor consecintele nefaste ale acestuia asupra copiilor, sunt tot atatea metode de a taia din radacini tendintele de consum si abuzul de alcool la toate varstele. Deci psihoterapia ramane terapia de baza a alcoolomaniei. Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism, se suprima, in primul rand, toxicul. In betia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odata cu eliminarea alcoolului din organism, in cateva ore. Se pot admi­nistra cateva picaturi de amoniac in ceai sau apa indulcita, cafea si, mai rar, se impune practicarea de spalaturi gastrice. Betia patologica se trateaza cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloralhidrat 4% si se hidrateaza intoxicatul cu glu­coza, solutie hipertonica.

Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens si predelirium, halucinoza alcoolica si psihoza paranoida alcoolica se trateaza cu preparate rezerpini ce, 5-10 mg/zi i.v., fenotiazine (Clordelazin), tranchilizante (meprobamat), stricnina, paraldehida, regim hidro-zaharat, vitaminele B,,.B6, PP si, eventual tonicardiace, daca starea bolnavului impune acest lucru. Tioridazina (Melleril) se administreaza pentru combaterea anxietatii si a tremorului, realizand un calm fara oscilatii de dispozitie. Meprobamatul se recomanda in doze de 800 mg, injectii i.m. de 5 ori in 24 de ore, in stari de mare agitatie psihomotorie. Terapia psihotropa moderna pune la dispozitie medicamente eficace atat in accidentele acute alcoolice, cat si in Tratamentul de intretinere; acestea sunt ciordiazepoxidul (Librium), diazepamul (Valium) in doze de 130 - 160 mg/zi. De obicei, dupa scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade frecvent in stari depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive. Heminevrina se administreaza cu scopul de a seda, de a creste pragul convulsivant scazut al cortexului alcoolomanului si pentru efectul sau hipnotic. Ea constituie totodata medicamentul de electie pentru combaterea fenomenelor de sevraj (aparitia fenomenelor patologice, ca urmare a lipsei din organism a toxicului cu care alcoolomanul s-a obisnuit).

Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare, prin crearea repulsiei fata de alcool, se face in spital si se continua ambulatoriu. Aceasta terapie este dublata de psihoterapie individuala si de grup, la nivelul de spital, policlinica sau dispensar. Cura de dezintoxicare se obtine prin administrarea de disulfura de tetraetiltiouran (disulfiram), cunoscuta sub denumirile comerciale de Esperal, Antalcol, Antabuse etc. Tratamentul trebuie facut de catre medic, sub stricta supraveghere, pentru prevenirea starilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemeza sau chiar exitus).