Stomacul este o portiune a sistemului digestiv cuprins intre esofag si duoden. In stomac alimentele sunt retinute un timp variabil, dupa natura lor. Ele sunt transformate sub actiunea factorilor enzimatici si cu ajutorul contractiilor gastrice, in chim, apoi acesta este transportat in duoden.

Alimentele intra in stomac prin partea stanga, sub inima si se evacueaza din stomac prin partea dreapta - prin orificiul pilor (pilor - in greceste - portar), in intestin nemaifiind cale de intoarcere. Mucoasa stomacului este plina de glande microscopice cu deschizaturi in stomac, care produc un lichid amarui numit sucul gastric. El contine un produs chimic numit pepsina cu mare rol in digestie. In 24 h se produc 4,5 1 suc gastric care se consuma la digestie. Acest aparat stomacal, prin miscarile pe care le produce, intoarce alimentele pe toate partile pentru a fi imbibate cu suc. Trebuie respectate bine regulile de compatibilitate alimentara, alimentele trebuie bine amestecate, pentru a nu se produce fermentatii si putrefactii l care transforma stomacul intr-un cos cu gunoi. In acest caz glandele se astupa, iar mecanismul se defecteaza.



Mancarea semidigerata va intra in intestin, de unde tot organismul se va intoxica.

Intestinul subtire este un canal captusit de o membrana catifelata si zbarcita care este tot timpul intr-o miscare usoara, impingand masa alimentara (chimul), inainte si inapoi. Membrana are niste papile microscopice care-i dau aspectul de catifea, numite vilozitati intestinale. Chimul in intestin se amesteca cu bila secretata de ficat (si depusa in vezica biliara). Sunt necesari 2-3 1 bila pe zi pentru a neutraliza actiunea sucului gastric, de a preintampina descompunerea si de a ajuta la absorbirea in vasele sangvine.

In intestin actioneaza si sucul pancreatic secretat de pancreas, care ajuta in special la absorbirea substantelor grase. Este necesar 1-1,5 l/zi de suc pancreatic. Vilozitatile intestinale absorb substantele hranitoare din alimente si le trimit in organism.

Alimentele nedigerate trec printr-o valva (portita) in colonul ascendent (intestin gros).

.    In caz de digestie dificila fara hiperaciditate, moarea de varza stimuleaza digestia. Se bea 1 pahar inainte de masa, iar in timpul mesei se mai poate bea cate o inghititura.

.    Pentru carcei la stomac poate fi de folos planta talpa-gastei.

.    Ceaiul de sanziene ajuta stomacul, ficatul si rinichii.

.    Produsul "Redigest" realizat de "Hofigal" SA contine cuticula de pipota si substante extrase din planta "armurariu".

In cuticula de pipota se gasesc microelemente ca: Mg, Ca, Fe, Cu, Cr, Ni, Si si Zn si enzimele necesare digestiei. Deci, "Redigest" previne digestia proasta si protejeaza mucoasa tubului digestiv. In toate formele de litiaza a dat rezultate bune. In plus, protejeaza ficatul de toxinele rezultate din arderile interne. Este de ajutor in diaree si constipatie. Pofta de mancare creste de asemenea.

.    Pentru ulcer, colita, colon, gastrita pe langa sucul recomandat la "Balonari" contra colicilor, se mai recomanda reteta RF 86 data de dr. Bircher Benner in regim de cruditati. Se bea timp de 3 luni: 250 g morcov + 470 g cartofi + 100 g varza + 50 g sfecla + 25 g pastarnac + 5 g usturoi + 50 g miere (cantitatea in grame este de suc).

.    Planta numita scumpie este recomandata pentru bolile aparatului digestiv, rani etc. Planta se gaseste mai des la bulgari, dar si in Dobrogea.

.    Se inghite pe stomacul gol cate 1 lingurita chimen.

.    Mucilagiul de in (1 lingura/l cana - fiert 2-3 min.) reface mucoasa tractului digestiv. Este si laxativ.

Au influenta: Ca, B,, acizi organici, acid tartric si ionul sulfat, Mg, tanin, acid folie, pectine.