Punctia pleurala (toracocenteza) este un examen indispensabil pentru preciza­rea diagnosticului de pleurezie, cand semnele clinice nu sunt evidente si pentru a preciza natura lichidului. Toracenteza se face fie in scop explorator (precizarea existentei, aspectului si naturii lichidului), fie in scop evacuator. Examenul de laborator al lichidului pleural presupune un examen chimic, citologic si bacterio­logic. Lichidul poate fi un transsudat, cand este de origine mecanica (cardiac cel mai adesea), sarac in albumina, cu reactia Rivalta negativa sau un exsudat, cand este de natura inflamatorie (tuberculoza sau reactie pleurala, la o penumopatie cu germeni piogeni sau la o embolie pulmonara), bogat in albumina si cu reactia Rivalta pozitiva.

Reactia Rivalta se practica la patul bolnavului: intr-un pahar, de obicei conic, cu 200 ml apa distilata si doua picaturi de acid acetic glacial, se lasa sa cada o picatura din lichidul pleural de examinat. Daca se produce un nor tulbure, ca fumul de tigara, reactia este pozitiva, fiind vorba de un exsudat; daca acesta nu produce nimic, reactia este negativa: lichidul este un transsudat.

Dupa aspect, lichidul pleural poate fi:

- seros, lichid deschis, usor galbui, limpede - de obicei transsudat (insuficienta cardiaca, nefroze, stari distrofice cu edem);

- sero-fibrinos, lichid serocitrin - de obicei exsudat (pleurezii de natura tuber­culoasa, penumonica, reumatismala, neoplazii);

- hemoragie (neoplasme, tuberculoza pulmonara, infarcte pulmonare);

- purulent (tuberculoza pulmonara, unele pneumonii).

Diagnosticul delaboratoral chistului hidatic pulmonar consta in depistarea eozi-nofiliei sanguine (10 - 30% eozinofile) si a hipersensibilitatii cutanate prin reactia Casoni. Reactia Casoni se face inoculand intradermic antigen de chist hidatic. Pozitivitatea e dovedita de aparitia unei papule la locul de inoculare.

Examenul delaboratoral sputei. Sora medicala detine un rol important, trebuind sa pregateasca bolnavul si sa raspunda de toate operatiile legate de recoltare si de transport. Pentru aceasta va urmari ca bolnavul, inaintea recoltarii, sa-si spele cavitatea bucala cu musetel sau apa calduta si sa evite amestecul sali vei cu sputa. In cazuri speciale, cu expectoratie abundenta, bolnavul va colecta intreaga cantitatea de sputa eliminata in 24 de ore, pentru a o trimite la laborator si va avea la dispozitie vase sterile pentru recoltare. In unele cazuri, sora poate chiar efectua unele examene, ca de exemplu, recoltarea lichidului de spalatura gastrica, care poate contine sputa inghitita. Materialul recoltat trebuie transportat imediat la laborator, spre a se cerceta prezenta bacilului Koch.

Pentru examenele obisnuite, sputa trebuie sa fie proaspata, deci va fi transpor-. tata la laborator imediat dupa recoltare. Cea mai simpla metoda, ramane recoltarea sputei cu ocazia unui acces de tuse, direct pe mediul de cultura.

Totusi examenul sputei este dificil, fiind greu de obtinut un produs necontami­nat de flora din gura. De aceea, este bine sa se recurga la "tamponul laringian" sau la un tampon condus pe un apasator de limba pana la dreptul laringelui, cu limba trasa puternic in afara. Bolnavul va face o expiratie brusca si puternica, fara sa tuseasca, proiectand pe tampon secretia traheo-bronsica. Se poate folosi si spalatura bronsica, prin punctie traheala sau aspiratul bronsic, in cursul unei bronhoscopii (cancer bronsic pulmonar, bronsiectazie, tuberculoza). Un examen extrem de pretios in diagnosticul cancerului bronhopulmonar este cito-diagnosticul expectoratiei. Se recolteaza si se examineaza expectoratiile bolnavului timp de 3 zile consecutiv si se repeta daca este nevoie, inca 3 zile la rand. De obicei, examenul confera rezultate pozitive in 80% dintre cazuri, in stadii foarte precoce. Se bazeaza pe exfolierea continua a celulelor maligne.

Pentru insamantari si inoculari se va intrebuinta obligatoriu sputa proaspat recoltata. In cazul recoltarii in placi Petri, asistenta va avea grija ca placa sa fie transportata cu capacul deasupra, pentru ca produsul sa nu se reverse si sa nu imprastie germenii in jur. Examenul microscopic al sputei poate pune in evidenta existenta elementelor celulare, a fibrelor elastice, a cristalelor, a parazitilor si a germenilor patogeni.

Examenul microscopic se poate face: direct pe lama din materialul proaspat, depunand o particula de sputa, in care se pot pune in evidenta, in cazuri de chist hidatic - carlige de echinococ, iar in cazuri de astm bronsic cristale Charcot-Leyden (cristale subtiri, alungite) si spiralele Curshmann (precipitari de mucina). Uneori, examenul se face dupa colorare cu albastru de metilen sau solutie May-Griinwald-Giemsa. Pot fi puse in evidenta epitelii, leucocite, eritrocite. In astmul bronsic apar multe eozinofile, iar in cancerul bronsic, celule atipice. Mai multe garantii da -pentru celulele atipice - recoltarea prin aspiratie bronsica.

Pentru cercetarea fibrelor elastice - care denota distrugerea de parenchim (abces sau gangrena pulmonara) - se pune deasupra frotiului o picatura de hidrat de sodiu. Pentru examenul bacteriologic este indicat sa se preleveze steril sputa, direct din bronhia interesata, fie cu bronhoscopul, fie cu o sonda sterila. Diagnosticul de certitudine in tuberculoza pulmonara fiind dat de prezenta bacilului Koch, acesta se cauta in sputa bolnavului sau in produsul recoltat prin bronhoaspiratie. Se utilizeaza coloratia Ziehl pe frotiu sau unele metode speciale ca: examene prin concentrare, insamantari pe medii de cultura, inoculare la cobai.

Bronhoscopia este o metoda cu ajutorul careia se exploreaza vizual interiorul conductelor traheo-bronsice. Metoda permite pe de o parte, examinarea mucoasei, a traheii si a bronhiilor mari, iar pe de alta, recoltarea materialului pentru biopsie si a exsudatului bronsic, pentru studiul citologic si bacteriologic. Este foarte utila pentru diagnosticarea unor forme de tuberculoza si mai ales, a cancerului bronho-pulmonar, in care poate preciza existenta unor stramtorari bronsice, ulceratii sau a unor mici formatiuni tumorale. Aparatul folosit se numeste bronhoscop si este alcatuit dintr-un tub metalic, prevazut cu un sistem optic, care se introduce in trahee si bronhii. Prin acest tub se pot introduce tuburi mai inguste, care patrund pana in bronhiile mai mici. Se adauga un dispozitiv luminos, care permite vizualizarea zonelor explorate.

Premedicatia se face cu atropina, pentru a scadea secretia bronsica si cu morfina, pentru sedarea bolnavului. Alte examene: punctiaganglionara, cu biopsia ganglionara cervicala sau axilara, utila pentru diferentierea unei adenopatii tuberculoase, de o metastaza canceroasa sau o adenopatie sistemica; punctia pulmonara, pentru diferentierea sindroamelor de condensare pulmonara; biopsia prescalenica, utila in diagnosticul cancerului bronho-pulmonar; scintigrafia, pentru depistarea tulburarilor circulatiei pulmonare.

Masurarea perimetrului toracic se face cu ajutorul unui metru de panglica, care
se trece circular in jurul toracelui, la nivelul mameloanelor. In inspiratie profunda,
perimetrul toracic masoara cam 89 cm, iar in expiratie cam 82. Diferenta se numeste
indice respirator (indicele Hirtz). Micsorarea acestui indice arata, uneori, o tulburare
a functiei respiratorii (emfizem pulmonar, tuberculoza pulmonara).