Pancreatita acuta hemoragica este cunoscuta si sub denumirea 
                        de pancreatita acuta hemoragico-necrotica, pancreatita 
                        acuta grava, pancreatita chirurgicala, drama pancreatica, 
                        steatonecroza pancreatica.
                        Definitie: afectiune a pancreasului cu caracter 
                        acut si dramatic, provocata de leziuni edematoase, hemoragice 
                        si necrotice. Desi este denumita pancreatita, terminatia 
                        ita nu implica o natura inflamatorie, putand surveni 
                        in afara oricarui proces inflamator (de exemplu: traumatism, 
                      infarct pancreatic).
                      
                        Etiologia este complexa si variaza de la 
                        caz la caz. Boala se manifesta intre 30 si 60 de ani, 
                        cu o frecventa maxima intre 35 si 45.
                        Factorii etiologici determinanti sunt socotiti a fi: situatii 
                        care provoaca refluxul bilei in pancreas; cauze care duc 
                        la refluarea sucului duodenal in pancreas; obstrurarea 
                        canalelor pancreatice; accidente si leziuni vasculare.
                      
                        
                      Factorii favorizanti 
            sunt: obezitatea, alcoolismul, abuzurile alimentare, litiaza biliara, 
            infectiile cailor biliare, hepatopatiile cronice, diabetul, ulcerul 
            duodenal, apendicita, boli infectioase (hepatita epidemica, febra 
            tifoida).
          In 
            declansarea suferintei intervin o serie de factori: mesele copioase, 
            excesul de bauturi alcoolice, colici biliare, emotii intense, traumatisme 
            abdominale.
Dintre 
            factorii etiologici, pe primul loc se situeaza litiaza biliara, cat 
            si cea coledo-ciana. Apare la femei in proportie de 75 
% dintre 
            cazuri (la care si litiaza biliara detine aceeasi frecventa). Alt 
            factor etiologic important este ingestia acuta sau cronica de alcool. 
            In sfarsit interventiile chirurgicale pe abdomen, traumatismele abdominale 
            si hiperlipidemia joaca un rol etiologic.
Patogenie: 
            principalul proces fiziopatologic pe care se bazeaza aparitia 
            pancreatitei acute hemoragice si necrotice consta in activarea fermentilor 
            pancreatici intra-glandular, urmata de digestia insasi a glandei (autodigestie).
Anatomie 
            patologica: leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, 
            zonele de citosteatonecroza; se mai pot intalni supurati! sau gangrena.
De 
            obicei exista doua tipuri 
de leziuni: edemul si necroza hemoragica. 
            in realitate acestea reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. 
            Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa, iar necroza in formele 
            severe. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave.
Simptomatologie: debutul este brusc, brutal, cu semne grave, alarmante, cunoscute 
            sub numele de "drama pancreatica", sindrom care consta in: dureri 
            epigastrice supraombilicale, de o violenta neobisnuita, sfasietoare, 
            imbolizante, transfixiante, cu iradieri dorsale in stanga sau retrosternal, 
            uneori spre hipocondrul drept. Durerea creste rapid in intensitate, 
            bolnavul sta nemiscat si tipa.
Varsaturile 
            preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilioase, 
            negricioase, hemoragice sau poracee.
Abdomenul 
            este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, 
            o usoara apasare musculara. La palpare se constata o usoara sensibilitate 
            epigastrica sau o sensibilitate mai pronuntata in hipocondrul stang.
Initial 
            se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa 
            apara un ileus cu peritonita.
Din 
            primele ore pana la doua zile se poate instala o stare de soc: facies 
            tras, ochi incercanati, enoftalmie, nas subtiat, transpiratii reci, 
            puls mic si rapid, scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mmHg), 
            agitatie si confuzie. Febra este moderata (37,2 - 38°).
Principalele 
            
Simptome sunt durerea cu trasaturile clinice specifice ei, greturile, 
            varsaturile si 
Simptomele pleurale. Mai pot aparea tulburari de tranzit, 
            dispnee si tahipnee.
Examene 
            de laborator, la examenul sangelui se constata hiperleucocitoza, 
            cu valori intre 10 000 si 20 000, eu neutrofilie; hiperglicemie (mai 
            ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie, hipocalcemie. Amilaza 
            sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36 - 48 de ore) pana 
            la valori de 800 - 1 000 u. Wohlgemuth sau pana la 500 u. Somogyi, 
            iar in zilele urmatoare scade.
Alte 
            investigatii de laborator necesare sunt: examenul radiologie care 
            poate evidentia calculii biliari, sau atelectazie oulmonara sau un 
            revarsat nleural:
        
grafia, care poate arata un pancreas marit de volum, eventual pseudochisturi pancreatice, si electrocardiograma, care permite diferentierea de un infarct miocardic.
Evolutie: in forma supraacuta, evolutia este mortala, prin sincopa, in primele 6 ore. In forma acuta grava, evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi, dupa 6-12 ore, faza de ileus paralitic; faza a treia, cu infectie si 
necroza, care se termina letal in 24 - 48 de ore sau dupa 7 - 8 zile, prin peritonita si stare de colaps, in forma subacuta, dupa o faza dramatica de 1 - 2 zile, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.
Complicatiile cele mai frecvente sunt de natura infectioasa: abcese pancreatice, abcese subfrenice, peritonita purulenta. In formele mai prelungite se pot ivi colectii sanguinolente (hematocel pancreatic) si pseudochisturi pancreatice. Se mai poate intalni si un icter prin ocluzie.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic de drama pancreatica, insa cu aparare musculara redusa sau absenta, cu balonare si fara aer in cavitatea peritoneala. Examenele de laborator cu hiperdiastazemie, hiperdiastazurie si hiperleu-cocitoza vin in sprijinul diagnosticului.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza clinic pe durerea severa si constanta din epigas-tru, cu iradiere posterioara sau in bara, insotita de greturi, varsaturi, febra, tahicardie, hipotensiune arteriala, stare de soc, si uneori usoara aparare abdominala. 
Simptomele enumerate, evoca o pancreatita acuta hemoragica, mai ales la un bolnav obez, cu litiaza biliara, mare consumator de alcool. Confirmarea o dau investigatiile de laborator.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu toate afectiunile care dau tabloul de "abdomen acut chirurgical": peritonita acuta, perforatie gastrica, duodenala, vezi-culara, ileus prin invaginatie, torsiuni de organe, sarcina extrauterina, infarct intestinal. De asemenea, mai ales cand durerea iradiaza ascendent, se impune diagnosticul, cu infarctul miocardic.
Diagnosticul diferential trebuie sa aiba in vedere si un ulcer duodenal perforat, o colecistita acuta, o ocluzie intestinala, un infarct mezenteric sau o apendicita acuta.
Tratamentul profilactic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului; evitarea pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci; tratamentul infectiilor cailor biliare, al litiazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli); Tratamentul infectiilor acute sau cronice pancreatotrope.
Tratamentul curativ este chirurgical sau medical. Un bolnav cu pancreatita acuta hemoragica trebuie internat imediat in spital, sub o riguroasa observatie medico-chirurgicala. Operatia devine necesara in cazul unui esec al Tratamentului medical.
Repausul la pat este obligatoriu pana la amendarea simptomatologiei clinice si reechilibrarea tulburarilor biologice. Se prefera o camera izolata sau sectia de terapie intensiva. Este necesara o punga cu gheata pe epigastru.
Aspiratia gastrica continua se face cu ajutorul unei sonde duodenale si se instituie din primele momente; se continua 2 - 4 zile. Pe sonda se poate introduce o solutie de bicarbonat de sodiu 10 g%, cate 100 - 200 ml.
Dieta: in primele 4 - 5 zile se interzice alimentatia pe cale orala. Odata cu normalizarea tranzitului se incepe alimentarea cu lichide in cantitati mici (300 - 400 ml/ zi), fara sare. Ulterior se trece la glucide.
Medicamente: pentru reducerea secretiei gastrice si pancreatice se prescrie atropina, cate 0,5 mg din 6 in 6 ore, in perfuzii cu solutie glucozata 5%. Se mai pot folosi Scobutil, Pro-Bantine, Neopepulsan. Dupa trecerea fazei acute, se recomanda solutii cu procaina si extract de beladona, in asociere cu solutie Bourget. Dupa intreruperea aspiratiei gastrice, se vor administra prafuri alcaline, cate o lingurita 3 - 4 ore (de exemplu, un amestec de 
magnesia usta si carbonat de calciu).
Activitatea enzimelor pancreatice va fi inhibata cu anti-enzime: Trasylol, Zymofren, Iniprol. In lipsa anti-enzimelor se perfuzeaza plasma proaspata, cate 300 - 600 ml/zi, timp de 2 - 5 zile.
Pentru combaterea durerii, daca nu a cedat la atropina si la extractul de beladona, se poate injecta Mialgin sau Dolantin; nu se administreaza morfina. Bolnavul va fi sedat cu fenobarbital (1-2 fiole/zi) sau cu bromura de calciu, lent sau in perfuzii. La nevoie se pot face infiltratii ale splanhnicilor cu o solutie de procaina, intai de partea stanga, apoi de partea dreapta.
Impotriva socului se fac perfuzii cu solutie cloruro-sodica izotona sau solutie glucozata izotona, pana la 2 - 3 l/zi. Colapsul se combate cu noradrenalina (2 - 4 mg la un flacon de solutie glucozata izotona), in perfuzie lenta; la nevoie, se adauga in perfuzie cu hemisuccinat de hidrocortizon. Se vor corecta tulburarile electrolitice sub controlul ionogramei. Diateza hemoragica se combate cu vitamina C, vitamina K, Rutosid, calciu.
Tratamentul antiinflamator prevede prednison (40 mg/zi) sau Superprednol, Supercortizol. Pentru prevenirea sau combaterea infectiei se dau antibiotice.
Tratamentul chirurgical se instituie cand se agraveaza simptomatologia sub un Tratament medical de cateva zile si cand diagnosticul este incert.
In general Tratamentul urmareste:
- franarea secretiei pancreatice, prin post absolut minimum 2-4 zile, urmat de alimentatia artificiala administrata pe cale parenterala, cu solutii care contin aminoacizi esentiali si neesentiali, zaharuri si emulsii lipidice, aspiratie gastrica continua, anticolinergice (atropina, Scobutil, Buscopan, Helkamon), glucagon intravenos, inhibitori ai enzimelor (Trasylol, Iniprol).
- combaterea socului, in primul prin rand perfuzii de sange sau de plasma (500 -1000 ml), substituienti plasmatici (Dextran), noradrenalina, dopamina sau corticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon, i.v. 100 - 400 mg/zi).
- combaterea durerii (morfina este contraindicata) cu Fortral (pentazocina) sau petidina (Mialgin), 100 mg i.m. sau s.c, procaina in perfuzii i.v., din solutia 1 
% (40 -100 ml). 
atroDina. Scobutil etc.
- combaterea infectiei cu antibiotice: ampicilina 1 g la 8 ore si gentamicina 80 mg la 8 ore.