Definitie: esofagitele sunt inflamatii acute sau cronice ale esofagului.

Etiopatogenie: cel mai frecvent este toxica, esofagitele fiind provocate de inge­rarea unor substante caustice acide (acid clorhidric, sulfuric, azotic) sau alcaline (soda caustica, potasa caustica, soda de rufe). Se mai pot produce si prin ingerarea unor lichide fierbinti sau prin inghitirea unor corpi straini. Mai pot fi provocate de propagarea unei infectii de vecinatate, de contactul cu acidul clorhidric gastric (regurgitari, varsaturi frecvente), de masticatie insuficienta, de abuzul de alcool si tutun.

Simptomatologie: tabloul clinic este dominat de disfagie si de durerea retroster-nala. Disfagia poate fi usoara sau, alteori, atat de pronuntata, incat bolnavul sa nu se mai poata alimenta. Durerea retrosternala este uneori foarte intensa (esofagita caustica, esofagita flegmonoasa). Salivatia este abundenta. In esofagitele caustice apar varsaturi brune, hematemeze si varsaturi care contin resturi tisulare necrozate. La examenul obiectiv se pot gasi leziuni bucale (cand esofagita a fost provocata de substante corozive). In aceste esofagite, explorarile intrumentale pot provoca accidente grave.

Evolutie: esofagitele pot evolua acut sau cronic. Cu evolutie acuta sunt de obicei cele toxice si provocate de iritatii mecanice sau termice. Esofagitele caustice pot evolua spre o perforare in mediastin sau spre vindecare, cu cicatrice stenozante progresive. Esofagitele cronice au in general o evolutie mai benigna, putand duce, totusi, cu timpul, la stenozari.

Tratamentul este profilactic si curativ. Profilaxia va urmari, in primul rand, ca substantele toxice sa fie pastrate cu precautie, in asa fel, incat sa nu fie la indemana copiilor. De asemenea, se vor evita ingerarea unor lichide fierbinti, abuzul de tutun si de alcool.

Tratamentul curativ se adreseaza, in primul rand, intoxicatiilor cu substante caustice, fiind contraindicate spalaturile gastrice. Se urmareste neutralizarea to­xicului: pentru acizi, neutralizarea se va face cu bicarbonat de sodiu, solutie de magnezie calcinata (40 g/l 1 apa), apa de sapun (15 g/l 1 apa), lapte, apa albuminata (albusuri de ou batute in apa), limonada citrica, limonada tartrica, apa boricata.

Tratamentul simptomatic urmareste calmarea durerii (morfina, analgetice, an­tispastice) si combaterea socului (solutie cloruro-sodica izotonica, solutii glucozate, analeptice circulatorii).

Pentru prevenirea cicatricelor retractile, stenozante, se prescrie corticoterapie in asociere cu antibiotice. In acelasi scop se poate proceda si la cateterizarea precoce a esofagului. Alimentatia pe gura fiind la inceput imposibila, se va proceda la alimentatia parenterala; apoi regimul va fi lichid sau semilichid, dupa cum poate inghiti bolnavul.