Tumorile epiteliale maligne se denumesc carcinom sau epiteliom. Tesutul neoplazic este albicios-galbui, cu aspect slaninos sau cu o consistenta dura. Sunt neoformatii nodulare, ulcerate sau infiltrate, difuze.

Apare de cele mai multe ori la fata sau la buze, sub forma unei mici ulceratii cu margini neregulate care se extinde si produce sangerari. 84% din cancerele pielii au fost depistate la persoanele blonde (razele ultraviolete avand probabil un rol).

Exista mai multe forme de cancer al pielii: cancerul negru sau melanomul malign, spinaliom sau carcinom epitelial in placi si cea mai frecventa este basaliomul sau carcinom al celulei bazale. Melanomul este cel mai periculos deoarece face metastaze rapide care se intind in toate organele. Basaliomul nu face metastaze, dar poate distruge tesutul inconjurator. Spinaliomul produce metastaze in 6 cazuri din 10.

Cancerul pielii are legatura cu pigmentul epidermei (atentie la persoanele blonde) si de modul in care o protejam la aer de radiatii ultraviolete puternice. Celulele maligne se dezvolta din celule ce dau coloratia pielii (melanocite). Razele ultraviolete B si mai ales C degaja o energie care nu poate fi oprita complet de filtrele anti-UV. Se produc modificari in nucleul celulelor care pot determina aparitia cancerului.

Se schimba culoarea pielii, apar umflaturi, sangerari, pete in podul palmelor si talpi. Deci este periculos cand apare o pata pigmentara ce prezinta modificare de culoare, marime sau aspect (umflare, sangerare). La alunite trebuie sa fim atenti la asimetrie, contururi, culoare si diametru. Daca apare o alunita care este asimetrica sau nu are contururi clare trebuie aratata medicului. La fel, daca alunitele au culoare neuniforma, de ex. cele maro cu puncte negre. Periculoase sunt si alunitele cu un diametru mai mare de 5 mm. O metoda ce permite descoperirea precoce a cancerului de piele este termografia. Prin aceasta metoda se determina si extinderea procesului malign.

.    Trebuie apelat la un specialist in produse apicole care sa ofere un tratament extern bazat pe produsele apicole, tincturi si uleiuri de plante cu proprietati anticancerinogenice.
.    O cana pe zi cu macerat vasc de pin. Se bea in 3-4 reprize.

.    Se amesteca urmatoarele pulberi: o lingurita brusture cu scaieti (Arctium lappa) + 2 lingurite cu trei-frati-patati + 2 lingurite cu coada-calului + o lingurita cu radacina si frunze de urzica. Se inmoaie pulberea cu 1/2 1 apa, de seara pana dimineata, apoi se filtreaza si maceratul se pune deoparte. Plantele care raman dupa filtrare se fierb 30 min. la foc mic, in 1/2 1 apa. Se amesteca maceratul cu decoctul racit si se pastreaza la rece. Se bea de 4 ori/zi cate o jumatate de pahar, inainte de masa.

.    Daca e o boala maligna inca inchisa a pielii, Rudolf Breuss spune sa se foloseasca tamponarea cu suc de rostopasca (1/2-1 cm). Daca suprafata este mare, se tamponeaza doar marginea. Iarna se foloseste pentru tamponari infuzie calduta de rostopasca. Nu se ating rani deschise.

.    Daca boala este deja o rana deschisa, rau mirositoare, se fac spalari alternative cu infuzie calduta de coada-calului si cu ceai de nalba obtinut in extract rece. Marginile ranilor sunt unse cu suc de rostopasca si apoi cu alifie de filimica (galbenele). Se face terci de frunze de patlagina care se pune direct pe rana deschisa. Noaptea se pot pune comprese cu infuzie de coada-calului si nalba.

.    Se beau 4 cesti cu ceai de urzica, ventrilica, galbenele si coada-soricelului in parti egale (1 lingurita/1 cana apa) sau 100 g ceai de urzica, 300 g galbenele si 100 g coada-soricelului.

.    Daca suprafetele deschise sunt multe, se fac bai complete cu coada-calului si nalba sau cimbru.

.    Daca sunt boli maligne cu pete bine delimitate, inchise la culoare, asemanatoare unor cruste, se ung cu suc de dragaica. Alifia de dragaica (sanziene) se face amestecand suc cu unt.

.    Cataplasme cu esenta de galbenele diluata cu apa fiarta si racita; alifie de galbenele.

.    Decoct din urmatorul amestec: 15 g coada-soricelului, 10 g galbenele, 15 g frunze nuc, 15 g trei frati patati, 30 g coada-calului, 10 g urzica, 5 g lasnicior, 20 g brusture. Se fierb in 1,5 1 apa, timp de 30 min., se lasa la infuzat 15 min. si se strecoara. Se beau 50 ml de 3 ori/zi, inainte de masa. Extern: daca nu sunt leziuni, se aplica tinctura de arnica, apoi alifie de tataneasa, plop negru, galbenele si cetina de negi.
.    Ungerea zonei cu ulei de ricin, dupa care se aplica o compresa cu apa calduta (38-40 °C) timp de 30 min. Astfel uleiul intra in piele si dreneaza zona. Apoi, se spala usor cu apa si sapun pentru a indeparta substantele toxice ce rezulta in urma drenarii. Se revine asupra tratamentului a doua zi.

.    Bitter suedez, comprese cu varza strivita, sucuri de legume si fructe.

.    Reteta din Germania (Bavaria) - comprese pe locul afectat cu frunze proaspete de toporasi (violete) strivite cu un batator sau cu sticla si aplicate min. 1 h zilnic.

.    Daca nu sunt leziuni care sa usture, se pun comprese o data/zi cu tinctura de arnica + marul-lupului, in proportii egale (sub supravegherea unui specialist). Dupa 2 h se unge cu tinctura de propolis. Alta varianta: zilnic cataplasma cu tataneasa si marul-lupului. La 2 zile se fac si clisme cu marul-lupului.

.    Tinctura de muguri de plop negru (compresa 2 h) si apoi unguent de muguri de plop.

.    Produsul "Heritage Cat s Claw" (gheara-matei) este un stimulent al cresterii imunitatii si poate ajuta la prevenirea si ameliorarea cancerului de piele. Este extras din planta Uncaria tomentosa care creste in jungla amazoniana din Peru. Principiile active din planta stimuleaza fagocitele, inhiba inflamatia si protejeaza impotriva fotomutagenezei (factorilor cancerigeni) induse de ultravioletele nocive de la orele amiezei.