Definitie: stomatitele sunt procese inflamatorii ale mucoasei cavitatii bucale. Aceste procese pot interesa numai unele sectoare ale gurii si atunci intalnim notiu-nile de gingivita (mucoasa gingiilor) si de glosita (mucoasa limbii).

Etiopatogenie: stomatitele cunosc foarte multe cauze (infectioase, toxice, irita-tive, alergice, nutritionale). Stomatitele infectioase sunt provocate de streptococ, stafilococ, pneumococ, anaerobi, virusuri etc. Exista stomatite care cunosc drept cauza unele ciuperci (de exemplu Candida albicans, care provoaca boala numita "margaritarel", soor sau muguet). Stomatitele toxice sunt determinate de mercur, plumb, bismut, arsen, fosfor. Dintre factorii iritativi se pot cita: defectuoasa igiena a gurii, paradontoza, proteze dentare necorespunzatoare, alimentele fierbinti sau prea condimentate, abuzul de tutun sau de alcool.

Printre alte cauze ale stomatitelor mai sunt recunoscute: starile alergice, unele avitaminoze (scorbut, pelagra, sprue), sindromul de malnutritie, diabetul, afectiu­nile hepatice, uremia. Alte stomatite au aspectul unor boli de insotire in unele afec­tiuni: rujeola, scarlatina, parotidita epidemica, febra tifoida, leucemii, afectiuni de sistem.

Anatomie patologica: in stomatite, leziunile anatomopatologice se manifesta in mai multe stadii, afectiunea putand sa se opreasca la unul din ele, in functie de gravitate si de Tratament. Primul stadiu este cel eritematos, caracterizat de hipere-mie; apoi apare stadiul exsudativ cu degenerescenta epiteliala, exsudatie cu false membrane sau cu membrane adevarate; un stadiu mai avansat este cel ulcerativ, in care apar leziunile de necroza tisulara; in unele cazuri se ajunge la distractii profunde de tesuturi, cu fenomene gangrenoase.

STOMATITA ERITEMATOASA (catarala)
Poate fi limitata sau poate sa cuprinda mucoasa bucala in intregime. Este cea mai frecventa stomatita si poate fi provocata de agenti infectiosi, ca si de cauze toxice, iritative, avitaminoze etc. sau poate sa apara ca o stomatita de insotire.


Simptome: senzatie de arsura in gura, dureri cu ocazia masticatiei, salivatie abun-denta, gust rau. Mucoasa este hiperemiata si edematiata.

Tratamentul consta. in suprimarea cauzei (ingrijirea dintilor, tratarea infectiilor sau a bolilor respective, suprimarea toxicelor etc.}, alimentatie de protectie (lichide, piureuri, fara condimente) si in spalaturi si gargarisme cu apa bicarbonatata 2 - 3%, infuzii de musetel, apa oxigenata, solutii de sulfat de zinc 0,5%, apa boricata 2 -3%, solutie de procaina 1% etc.

STOMATITA ULCEROASA
Cunoaste drept cauza mai frecventa infectiile cu bacili fusiformi si cu spiro-cheta Vincent (asociere fusospirilara), dar poate sa apara si dupa intoxicatii cu mercur, plumb, arsen, precum si in scorbut, pelagra, sprue si in cursul leucemiilor.



Simptomele sunt evidentiate prin: senzatie de arsura bucala, dureri la masticatie (care devine foarte anevoioasa), miros fetid al gurii, salivatie abundenta. Uneori, survin stari febrile si stare generala proasta.

Examenul obiectiv: la inceput apare hiperemia pe gingie, apoi se intinde pe mucoasa jugala si a buzelor, evitand partile fara dinti ale gingiei. Ulceratiile apar si ele din primele momente, sunt mici si sangereaza la o atingere usoara. Se poate constata si o tumefiere sensibila a ganglionilor regionali.

Tratament: in afara de folosirea mijloacelor de protectie a mucoasei, se tampo­neaza ulceratiile cu nitrat de argint si se fac spalaturi cu infuzii de musetel sau solutie de permanganat de potasiu 1/10 000. Se mai utilizeaza spalaturi cu procaina 1%.

STOMATITA GANGRENOASA (noma)
Este o afectiune rara, insa de mare gravitate. Apare la debilitati, mai ales la copii dupa boli infectioase. Cunoaste drept agenti patogeni asocieri de germeni anaerobi cu germeni fusiformi si spirochete.




Simptome: febra (39 - 40°), frisoane, fata palida-plumburie, stare generala gra­va. Semne locale: aparitia unui infiltrat cu ulceratie pe mucoasa bucala, la un colt al buzelor, putin dureros; apoi ulceratia se extinde, apare repede gangrena cu necroze si se extinde la fata, provocand o distractie mutilanta. Se poate complica cu o gangrena pulmonara sau cu diaree septica.

Evolutia este foarte grava, spre exitus, prognosticul fiind insa imbunatatit dupa aparitia anitbioticelor.

Tratamentul este medical (antibiotice in doze suficient de mari, ser antigan-grenos, sustinere a starii generale) si chirurgical (cauterizari).

STOMATITA AFTOASA
Cauza este necunoscuta. Se intalneste mai frecvent la copii, la anemici, debili­tati, diabetici. Se manifesta prin aparitia unor vezicule pe mucoasa obrajilor, a pa­latului si a limbii; veziculele se sparg dupa 2 - 3 zile si lasa o necroza superficiala, care se acopera apoi cu un exsudat fibrinos-albicios. Leziunile se vindeca destul de greu (12 - 14 zile) si cateodata se observa forme recidivante, cu durata de luni si chiar ani de zile.

Stomatita aftoasta trebuie deosebita de febra aftoasa, care este o boala contagi­oasa, apare in epidemii si este provocata de un virus filtrant, care se transmite de la vite bolnave prin laptele nefiert; bolnavul are febra, greturi, diaree si prezinta leziuni pe mucoasa bucala.