Definitie: anemiile sunt boli caracterizate prin scaderea hemoglobinei sau a numarului de hematii sub valori normale (4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglo­bina, la barbati si 4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobina, la femei). Principala consecinta a anemiei o constituie scaderea concentratiei de oxigen in sange.

Deoarece prganismul nu-si reduce consumul de O2, scaderea O2 in sange este compensata prin cresterea debitului cardiac si a vitezei de circulatie si printr-o mai buna utilizare a sangelui de catre tesuturi. Compensarea poate fi suficienta in re­paus, dar nu si la efort. De aceea apar palpitatii, tahicardie si dispnee. Maduva hematopoietica este stimulata de anemie. Raspunsul maduvei consta in aparitia semnelor de regenerare (reticulocite in numar mare), in cazul in care nu exista o carenta de factori necesara hematopoiezei (fier, vitamina B|2). Anemii rezulta din ruperea echilibrului dintre distrugerea si producerea eritrocitelor. Dezechilibrul poate aparea in conditii foarte variate.

Clasificarea anemiilor se poate face dupa diferite criterii. Unul dintre acestea este valoarea globulara. Anemia cu un indice de culoare in jurul lui 1 se numeste normocroma; cand indicele de culoare scade sub 0,8 se numeste hipocroma, iar cand depaseste 1,1 hipercroma.

Anemiile normocrome se intalnesc in hemoragiile acute si sindroamele hemolitice, cele hipocrome in carente de fier, iar cele hi-percrome, in carenta factorului antipernicios (vitamina B |2). Dupa dimensiunea eri-trocitului se deosebesc: anemii microcitare (de obicei hipocrome), normocitare si macrocitare (anemia pernicioasa). Cea mai rationala clasificare este cea patogenica. Aceasta grupeaza anemiile in anemii rezultate din distrugerea sau pierderea excesiva a eritrocitelor si anemii rezultate din hipofunctia maduvei osoase. In prima categorie sunt cuprinse anemiile prin pierderi excesive de eritrocite (posthemoragica) sau datorate functiei excesive a macrofagelor (splenomegalie) si anemiile hemolitice (cu defecte genetice sau dobandite). In a doua categorie intra: anemiile prin scaderea productiei de eritrocite (anemiile megaloblastice, anemiile hipoplazice si anemiile mieloftizice) si anemiile prin scaderea productiei de hemoglobina (anemii hipocrome feriprive).

Simptomatologia generala a anemiilor. in cazul anemiei acute predomina ame­telile, tulburarile de vedere, dispneea, paloarea intensa, tahicardia, hipotensiunea arteriala si, uneori, lipotimia sau colapsul. in anemia cronica, pe primul plan se situeaza paloarea pielii si a mucoaselor, vizibila mai ales la palme, buze, unghii si mucoasa bucala, tulburarile nervoase, astenie, tulburari de memorie, ameteli, cefalee, tendinta la lipotimie, semnele cardiovasculare (palpitatii, dureri precordiale, dispnee), tulburarile digestive (anorexie, flatulenta sau constipatie), amenoreea si tulburarilemenstruale la femeie. Examenul de laborator precizeaza gradul de scadere a eritrocitelor si a hemoglobinei, valoarea globulara, anomaliile eritrocitelor etc.

Tratament naturist al anemiei