Se cunosc relativ putine lucruri despre acesti trei nutrienti. Aceste componente apartinand complexului de vitamine B, sunt sintetizate in organism si, din acest motiv, nu sunt considerate vitamine esentiale. Totusi, ele iau parte la multe procese importante care se desfasoara in organismul uman.

Functii si utilizari
Si colina si inositolul par a fi implicate in procesul de utilizare a grasimilor si a colesterolului din organismul uman. Ele joaca un rol chiar in prevenirea acumularii unor cantitati anormale de grasimi la nivelul ficatului. Colina este utilizata in transportul si metabolismul grasimilor. Inositolul contribuie la sinteza fosfolipidelor, substante esentiale in digestia si utilizarea grasimilor, faciliteaza asimilarea acizilor grasi de catre celule si regleaza transportul materialului in si din celule.

Colina este utilizata de asemenea de catre organismul uman in producerea acetilcolinei, un neurotransmitator care permite transmiterea semnalului de la o fibra nervoasa la alta. Astfel, cantitatea adecvata de colina este un punct critic in mentinerea unei functiuni nervoase optime. S-a demonstrat, de exemplu, ca lipsa acestei substante nutritive poate afecta negativ functionarea neurologica, conducand la aparitia unor afectiuni precum chorea Huntington, maladia Parkinson si maladia Alzheimer. In doze de 500 pana la 3 000 mg pe zi, colina a avut ca rezultat o imbunatatire semnificativa in cazul copiilor cu serioase probleme de intarziere in dezvoltare.

De curand, s-a descoperit ca inositolul are efect in tratamentul depresiilor, atacurile de panica si dereglarilor obsesiv-compulsive (OCD). In 2001, a fost publicat un studiu care compara inositolul cu fluvoxamina, un medicament cu care se trateaza atacurile de panica. Rezultatele au aratat ca inositolul a fost la fel de eficient ca si medicamentul, dar a cauzat efecte secundare mai blande. Autorii au subliniat ca numai 70% din pacienti raspund la tratamentele pentru atacurile de panica si ca inositolul este un component natural, care are putine efecte adverse cunoscute. Prin urmare, este potrivit pentru oamenii care nu doresc poate sa ia medicatie psihiatrica. Desi studiile bazate pe subiecti umani tratati cu inositol pentru aceste tulburari psihiatrice sunt putine, studiile pe animale sustin rezultatele.

Lecitina (fosfatidil colina), o sursa naturala de colina, este un component structural al membranelor celulare. Se foloseste cu succes pentru a trata anumite cazuri de dischinezie tardiva, o alta tulburare neurologica. Aceasta stare, care are drept rezultat ticuri faciale, este un efect secundar obisnuit, aparut dupa un tratament intensiv (doze masive) cu tranchilizante, precum torazin. Lecitina a fost de asemenea larg folosita in tratamentul colesterolului ridicat. Totusi, studiile au esuat in general in dovedirea eficientei sale, cu exceptia dozelor extrem de ridicate de cate 12 - 35 g pe zi.

PABA (acidul para-aminobenzoic) pare necesar pentru formarea acidului folie in organism si pentru metabolismul proteinelor. Desi s-a dovedit a fi eficient in combaterea parului carunt la animale, exista numai dovezi anecdotice ca acest nutrient are aceleasi efecte la oameni. Din cauza capacitatii sale de a proteja impotriva arderii la soare, cand este aplicat pe piele, PABA este un ingredient obisnuit in gama produselor de protectie solara. Nu exista nici o dovada ca dozele orale de PABA au un efect similar.

Dozele zilnice recomandate (RDI) si carentele
Nu s-au cunoscut cazuri de aparitie in mod natural a carentelor de colina, inositol sau PABA si, de aceea, nu au fost stabilite doze zilnice recomandate (RDI).

Surse alimentare
Colina se gaseste in legume, organe si muschi, lapte, in cereale integrale si in special, in procent foarte ridicat, in galbenusul de ou. Inositolul se gaseste in fructe, legume, cereale integrale, in carne si lapte. PABA se afla in drojdia de bere, in ficat, in rinichi, in cereale si in melasa.

Suplimente
Colina, inositolul si PABA sunt in general incluse in formulele de vitamina B complex si multivitamine, in cantitati similare acelora din alte vitamine B. Ele sunt de asemenea disponibile ca suplimente individuale.

Colina se afla sub trei forme: bitartrat colina, dihidrogencitrat colina si fosfatidil colina (lecitina). De obicei, eu am recomandat lecitina, o substanta naturala bogata in acest nutriment, deoarece poate fi absorbita mai usor si este mai putin iritanta la niveluri ridicate prin comparatie cu celelalte doua forme. Lecitina se prezinta sub diferite forme: capsule uleioase, lichida si granule.

Inositolul este disponibil sub forma de tablete sau pulbere. Tabletele sunt preferabile, pentru ca sunt mai usor de luat si mai ieftine decat pulberea. (Se spunea ca pretul pulberii este ridicat pentru ca se presupune a fi cumparat de catre cei care intentioneaza sa-l foloseasca pentru a diminua efectul cocainei. Nu exista nici o dovada ca inhalarea inositolului confera unele efecte aditionale, sau vreun beneficiu terapeutic.)
PABA este inclus in suplimentele nutritionale ca acid para-amino­benzoic.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate optima generala, doza zilnica optima este: colina: 25 - 500 mg pentru barbati si femei inositol: 25 - 500 mg pentru barbati si femei
15-18 mg pentru anxietate si atacuri de panica lecitina: 12 - 35 mg pentru barbati si femei (doza terapeutica pentru tulburari in metabolismului lipidelor, neurologice si psihiatrice) PABA: 25 - 500 mg pentru barbati si femei
Nu exista suficiente dovezi la ora actuala pentru a autoriza o doza mai mare din acesti nutrienti pentru majoritatea oamenilor, atata timp cat dozele mai ridicate pot cauza efecte adverse daca sunt luate o perioada mai indelungata. Oricum, puteti incerca sa luati cantitati mai mari de lecitina, cu avizul medicului. Alti practicieni au avut rezultate bune recomandand lecitina pacientilor cu forme usoare de Zona Zoster, pana la doua capsule de 1 200 mg de trei ori pe zi. Toxicitate si efecte adverse
Pot aparea efecte adverse daca aceste substante nutritive sunt luate in doze mari. Pacientii care au fost tratati cu doze orale ridicate de lecitina (colina) s-au plans de ameteala, greata, diaree, depresie si de un miros neplacut al respiratiei si pielii. Studii recente arata ca dozele ridicate de PABA (8 - 48 g pe zi) sunt asociate cu efecte partiale cum ar fi indispozitie, febra, boli de ficat si scaderea numarului de globule albe.