Acidul folic, cunoscut si drept folat sau folacin, a fost identificat si denumit in anii 40 ai secolului trecut. Aceasta substanta nutritiva ia parte la o mare varietate de procese ce se desfasoara in organism, de la sinteza materialului genetic pana la transmisia semnalelor nervoase. In unul dintre aceste roluri importante, acidul folic actioneaza foarte strans cu vitamina B12 in metabolismul aminoacizilor si in sinteza proteinelor, inclusiv in producerea materialului genetic (ARN sau ADN). Astfel, acesta este vital atat in divizarea si inmultirea normala a celulelor, cat si in cresterea tesuturilor. Dupa cum veti putea constata, multe utilizari terapeutice sunt legate de aceasta functie.

Functii si utilizari
SANGELE Sl VASELE SANGUINE

Ca si vitamina B12, acidul folic este necesar in formarea propriu-zisa a globulelor rosii ale sangelui. Fara o cantitate adecvata de acid folic se poate ajunge la diferite tipuri specifice de anemie caracterizate de supradimensionarea cantitativa a globulelor rosii din sange. Acidul folic imparte rolul sau in buna functionare a sangelui - in mod special cel legat de abilitatea mentinerii homocisteinei la un nivel scazut - cu vitaminele B12 si B6.Homocisteina este o substanta chimica naturala a organismului nostru care, zilnic este prezenta in metabolismul nostru. Totusi, acumularea acesteia duce la o crestere a riscului bolilor cardiovasculare. Multe lucrari de specialitate reliefeaza faptul ca acidul folic si vitaminele Besi B12 actioneaza impreuna in procesul de reducere a acestei substante chimice daunatoare. Astfel, intr-unul dintre experimente li s-au administrat subiectilor unul pana la trei regimuri diferite, constatandu-se ca in regimul nr. 3 care continea cele mai ridicate doze de vitamine B12, B6 si acid folic nivelurile de homocisteina au fost semnificativ reduse. De asemenea, subiectii au fost voluntari perfect sanatosi, fara a prezenta niveluri ridicate de homocisteina, acest experiment avand aceleasi conotatii ca si in cazul subiectilor cu nivel ridicat de homocisteina. O alta concluzie a fost cea legata de nivelurile terapeutice ale vitaminei B6 care interactioneaza cu acidul folic si el secatuieste - de reamintit ca nu trebuie sa luam doze ridicate dintr-o singura vitamina B.

Reducand homocisteina mai degraba reducem riscul atacului de cord sau cerebral, desi terapia cea mai conventionala este destinata reducerii nivelului colesterolului. Intr-unul dintre experimente, atunci cand medicamentul fenofibrat de reducere a colesterolului a fost administrat singur, s-a constatat ca a ridicat nivelul homocisteinei cu 44%, fapt ce poate contracara efectul propriu-zis al medicamentului. Totusi, atunci cand cercetatorii au adaugat regimului cantitati mici de vitamine B6, B12 si acid folic nivelul homocisteinei s-a diminuat doar cu 13%. In legatura cu acest experiment, prietenul si colegul meu Kirk Hamilton comenta in al sau Clinical Pearls Abstract Service urmatoarele: "Acest tip de medicina integrativa reala este ceea ce eu consider a fi cel mai interesant. Daca intentionam sa includem nutraceutice si terapii slabe din punct de vedere toxic in medicina de profilaxie, suntem pe cale de a deschide drumul terapiilor traditionale si netraditionale ca si in acest caz. Factorii-cheie din acest articol il constituie faptul ca autorii au incurajat utilizarea complexului de vitamine B in mod obisnuit impreuna cu o terapie fenofibrat de reducere a grasimilor necesare in prevenirea consecintelor adverse ale nivelului ridicat de homocisteina. Pe de alta parte, aceste substante nutritive sunt administrate la un nivel asa de redus incat aceste rezultate pot fi usor obtinute cu o pastila de supliment."

Similar, acidul folic a fost administrat singur cu vitaminele B6, B12 dupa angioplastia coronariana si a fost constatata o reducere a ratei in cazul persoanelor care au prezentat o inchidere repetata a vaselor sanguine (restenoza). Asadar, suplimentarea poate fi luata in considerare in oricare dintre cazurile care au prezentat aceasta procedura - un alt exemplu al medicinii integrative la cel mai inalt nivel. Dovada ca suplimentele cu acid folic pot reduce riscul afectiunilor si atacurilor cerebrale si al bolilor cardiovasculare (CVD) este adusa de un experiment efectuat la Tulane University. Cercetatorii au supus experimentului aproape 10 000 de femei si barbati care nu prezentau CVD la inceputul experimentului. Dupa monitorizarea acestora timp de 19 ani, au ajuns la concluzia ca subiectilor carora le-au fost prescrise diete bogate in acid folic au inregistrat mai putine atacuri de cord si cerebrale decat cei carora le-au fost administrate doze sarace in acid folic.

DISPLAZIA
Datorita rolului acidului folic in divizarea celulara, o deficienta a acestei substante nutritive este asociata displaziei, o crestere anormala a tesuturilor. Cercetatorii au inregistrat cateva rezultate de succes in utilizarea acidului folic in tratamentul diferitelor tipuri de displazie, inclusiv in cazul displaziei colului uterin, atat de comuna. Experimental s-a constatat ca in cazul unora dintre femei utilizarea contraceptivelor orale duce la o carenta de acid folic, localizata la nivelul celulelor colului uterin, facandu-le astfel mult mai sensibile la dezvoltarea cancerului declansat de virusi sau de substante chimice. Datorita faptului ca displazia este considerata ca o faza precanceroasa, atunci cand conditiile sunt severe se recomanda in general indepartarea celulelor susceptibile. Din fericire, acidul folic ajuta in oprirea sau insanatosirea displaziei in randul unui mare numar de femei, carora li s-au administrat contraceptive orale. Eu una am recomandat acidul folic multor paciente ai caror medici au intrat in cabinetul meu si m-au consultat in aceasta problema. Atunci cand medicii acestora le-au supus examinarii ulterioare au fost incantati sa gaseasca o ameliorare a displaziei.

Cercetatorii incearca intotdeauna sa gaseasca grupuri aflate intr-o faza de risc, astfel incat sa poata prescrie tratamentele pe care le au in studiu, in cadrul intregului grup. De exemplu, s-a constatat ca in randul unui grup de femei, ce prezentau defecte genetice particulare, in urma administrarii acidului folic in tratamentul obisnuit a crescut riscul cancerului de col uterin. Acestor femei, evident, li s-au retras suplimentele de acid folic. Dar atata timp cat femeile nu au fost vreodata testate la efectul acidului folic, pana cand nu au fost incluse intr-un experiment si atata timp cat multe femei sufera de carente de acid folic, de ce sa nu recomandam ca toate femeile sa ia suplimente cu acid folic, care poate contracara usor riscul unei carente si, tot la fel de bine, conferi alte avantaje?
DEFECTE DIN NASTERE
Datorita faptului ca in perioada de sarcina se produce o inmultire rapida de celule, necesarul de acid folic al mamei este crescut. Graviditatea poate secatui rezerva de acid folic a mamei, proportional cu cresterea fatului, necesitand astfel o imbogatire a rezervelor de substanta nutritiva. Acest fapt poate duce la aparitia anemiei mamei si poate cauza probleme la nasterea copilului. Unui grup de mame ai caror copii s-au nascut cu buza de iepure (una sau mai multe despartituri la nivelul buzei superioare), Ie-a fost administrat acid folic in primul trimestru de sarcina, in timp ce alt grup nu a fost suplimentat. Doar una dintre mamele care au luat suplimente a dat nastere unui alt copil cu buza de iepure; in grupul nesuplimentat, au existat alte 15 cazuri. Atata timp cat contraceptivele orale pot afecta de asemenea nivelul acidului folic in sange si in organism, orice femeie care foloseste cu intermitente pilulele, pentru a deveni gravida ar trebui sa fie sigura ca poseda rezerve adecvate de acid folic in organism, inainte de conceptie.

O mare atentie acordata acidului folic se datoreaza capacitatii sale de prevenire a defectului de tub neural, structura embrionara insarcinata cu formarea creierului, a maduvei spinarii si a altor parti componente ale sistemului nervos central. In anul 1992, Serviciul Public de Sanatate al SUA a emis urmatoarea recomandare: "Pentru a reduce incidenta defectului de tub neural si a infirmitatilor generate de acesta, tuturor femeilor aflate la varsta conceperii si nasterii de copii din SUA li se recomanda administrarea zilnica a 4 mg (400 micrograme) de acid folic in vederea reducerii riscului de aparitie a malformatiei spina bifida sau defect de tub neural". RDI curent pentru femeile gravide sau aflate in perioada de alaptare este dublat: 800 mcg. Date recente din Marea Britanie sugereaza ca, pentru a reduce cat mai putin posibil nivelul homocisteinei, este necesara si o doza zilnica de 800 mcg. In anul 1998, in Statele Unite a fost mandatata imbogatirea produselor cerealiere cu acid folic, dar aceasta fortificare nu a adaugat mai mult de 100 mcg pentru un regim alimentar zilnic. Cum putem crede ca ne putem proteja pe noi de boli cardiace si pe copiii nostri de malformatii congenitale fara administrarea suplimentelor cu acid folic?
Si, ce-i mai interesant, studiile care arata cele mai remarcabile rezultate nu au folosit numai suplimentele de acid folic. Intr-unul dintre ele, de exemplu, suplimentarea vitaminei B12 impreuna cu acidul folic a demonstrat obtinerea unor rezultate superioare in prevenirea afectiunilor tubului neural. In alt studiu, multivitaminele continand 800 meg de acid folic si multiminerale au demonstrat rezultate excelente. Astfel, fortificarea alimentelor cu acid folic este un pas in directia corecta; pe de o parte, aceasta fortificare nu imbunatateste indeajuns continutul de acid folic astfel incat sa permita obtinerea unor rezultate optime, iar pe de alta parte, alimentele fortificate nu contin cantitatea optima de vitamina B cu care acidul folic actioneaza in mod optim.

SISTEMUL NERVOS
Acidul folic este suportul sanatatii sistemului nervos sub mai multe aspecte. Derivatele acidului folic sunt coenzime pentru neurotransmitatori - substantele chimice care permit trimiterea semnalelor de la o fibra nervoasa la alta. Datorita acestei functii importante, acidul folic poate provoca in mod sigur afectiuni legate de functionarea sistemului nervos. Unele lucrari de specialitate sugereaza ca deficienta in acid folic poate provoca probleme mentale minore si majore si chiar schimbari de comportament, inclusiv depresii, schizofrenie si dementa. Un studiu efectuat la Boston University si la Tufts University a remarcat faptul ca persoanele cu nivel ridicat de homocisteina in sange isi dubleaza riscul aparitiei maladiei Alzheimer, in comparatie cu cele care prezinta un nivel scazut sau normal. Unul dintre experimentele efectuate pe animale la Institutul National pentru imbatranire a condus la concluzia ca soarecii carora li s-a administrat acid folic au putut repara distrugerea creierului in dementa asemanatoare maladiei Alzheimer, in timp ce ceilalti, care nu au avut parte de acid folic, nu au reusit.

Studiile sugereaza ca mai mult de o treime din persoanele care prezinta depresii severe pot avea deficienta in acid folic. Totusi, este dificila detectarea acestui grup special de persoane, deoarece analizele de sange nu sunt suficient de sensibile. Unii cercetatori sugereaza ca, daca noi consideram masurarea nivelului homocisteinei din sange ca evidentiator al carentei de acid folic, atunci putem trata acest grup cu suplimente de acid folic. Dar acest tip de testare nu este obisnuit, nici nu este necesar cu adevarat. Suplimentele de acid folic au fost evidentiate in imbunatatirea dispozitiei, a tonusului si a functiilor cognitive si sociale, asa ca de ce nu tratam toate persoanele cu afectiuni dispozitionale ca depresia cu acid folic? Este interesant faptul ca, atunci cand oamenii iau medicamente antidepresive, iau de asemenea si acid folic suplimentar, experimentand astfel imbunatatirea semnificativa, pe care acidul folic o genereaza. Autorul studiului sugereaza ca suplimentarea acidului folic va imbunatati probabil si efectul altor antidepresive.


In cele din urma, atata timp cat doze mari din aceasta vitamina au fost raportate ca avand efecte benefice in afectiunea formei certe congenitale a retardarii mentale, folatul poate fi de asemenea legat si de alte forme de retardare mentala si de nivelul scazut IQ (cota de inteligenta).

SISTEMUL IMUNITAR
Multe aspecte ale sistemului imunitar sunt afectate de deficienta acidului folic, inclusiv abilitatea de recunoastere a microbilor si de numarare si fortificare a globulelor albe sanguine. Astfel, deficienta acidului folic poate micsora rezistenta la boli.

RDI si simptomele de carenta clasica
Printre afectiunile clasice corespunzatoare carentei de acid folic se numara anemia de tipul celei in care hematiile din sange sunt formate necorespunzator. Simptomele acestei afectiuni includ irascibilitatea, slabiciunea, tulburarile de somn si paloarea. Testele de diagnosticare trebuie utilizate in scopul depistarii anemiei de tip acid folic de cea de tip B12. Daca anemia de tip B12 este prezenta la o persoana unde se declansase deja anemia de tip acid folic, atunci aceasta carenta se dezvolta sever. Simptomele clasice ale carentei apar de cele mai multe ori la persoanele alcoolice si la cele care prezinta malabsorbtie intestinala, datorita procesului de imbatranire, interventiilor gastrointestinale sau altor afectiuni ale sistemului digestiv. Pentru a preveni asemenea deficiente, RDI este de 400 mcg pentru femei si barbati si 800 mcg pentru gravide si femei aflate in perioada de alaptare.

Studiile au aratat ca aspirina, oxidul de azot, un gaz anestezic, anticonvulsivele, sulfalazinul, folosite in inflamatii ale colonului, precum si metotrexatul - un medicament anticanceros - pot interveni in absorbtia acidului folic, sau a efectului acesteia. Mai mult chiar, poate exista un necesar crescut de aceasta substanta nutritiva in timpul imbolnavirii, ranirii si a operatiilor chirurgicale, ducand la o reparare a organismului. Urmarea logica este ca necesarul de acid folic creste in oricare dintre perioadele de stres. Un cuvant poate fi spus despre acidul folinic, un derivat sintetic al acidului folic si anume: acest tip de acid este utilizat in doze foarte mari in cazul salvarii pacientilor cancerosi de toxicitatea metotrexatului. Nu ar trebui facuta confuzie cu acidul folic vitaminic. Acidul folic nu intervine in eficacitatea metotrexatului. Din pacate, multi pacienti sunt inca sfatuiti sa nu ia acid folic o data cu medicamentele chimioterapeutice, ceea ce ii supune la un risc de carenta a acidului folic.

Surse alimentare
Acidul folic se gaseste in multe tipuri de alimente. Cea mai bogata sursa naturala de acid folic se afla ficatul de vita, ficatul de miel, ficatul de porc si cel de pui, in legumele cu frunze verzi ca spanacul, varza si fasolea verde, sparanghelul, broccoli, in frunzele de sfecla si drojdia de bere. Totusi, se estimeaza ca doar 25 - 50% din acidul folic continut in alimente este biologic disponibil. Mai mult, pregatirea la cald a hranei si alte tipuri de procese de tratare a acidului folic pot reduce continutul de acid folic cu 50 - 90%. De exemplu, 68% din continutul acidului folic este pierdut prin procesul de transformare a graului in faina alba.

Suplimente
Acidul folic este disponibil fara prescriptie in cantitati mai mari de 800 mcg si ca suplimente individuale si ca parte componenta in formulele de multivitamine. Cele mai puternice suplimente sunt disponibile doar cu prescriptia medicului.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate generala buna, doza zilnica optima de acid folic este de:

400 - 1 200 mcg pentru femei si barbati.

Toxicitate si efecte adverse
Nu este cunoscuta o toxicitate a acidului folic. Totusi, femeile care iau suplimente de acid folic, in special daca utilizeaza contraceptive orale, prezinta riscul unor concentratii plasmatice scazute de zinc. Se recomanda, in aceste cazuri, zinc aditional pentru prevenirea nivelurilor scazute. De asemenea, fiti siguri ca nu luati suplimente de vitamina B12 o data cu suplimentele de acid folic. Inainte de a prescrie doze terapeutice inalte, se recomanda o analiza a anemiei, atat pentru acidul folic, cat si pentru vitamina B12.