Acidul pantotenic a fost descoperit in anul 1933, ca o substanta care stimuleaza cresterea. Acum stim ca aceasta substanta nutritiva este necesara intr-o gama larga de procese ale organismului.

Functii si utilizari

Organismul nostru transforma acidul pantotenic in coenzima A, utilizata intr-o larga varietate de procese biologice ce au loc in metabolismul grasimilor, al carbohidratilor si al proteinelor, precum si in sinteza hormonilor bilei si a hemoglobinei. Este necesar, de asemenea, in producerea sfingosinei si acetilcolinei, doua substante foarte importante implicate in neurotransmisie. Unele dintre caile in care aceasta substanta nutritiva afecteaza in mod specific functiunile vor fi prezentate mai jos.

STRESUL FIZIC Sl EMOTIONAL

Nu exista cazuri documentate de producere a carentei pantotenice in mod natural. Totusi, cand carentele sunt create artificial in organismul uman, au aparut durerile de cap, oboseala, insomnia si alte simptome la nivelul sistemului nervos, ca anxietatea si depresia. Unele dintre aceste simptome sunt fara nici o indoiala datorate faptului ca acidul pantotenic este utilizat in neurotransmisii si in producerea hormonilor, care controleaza reactiile noastre la stresul emotional si fizic si raspunsurile corespunzatoare. Acesta este motivul pentru care aceasta vitamina este considerata de mult timp o vitamina impotriva stresului. Interesant este faptul ca animalele de laborator, carora Ie-a fost administrata o hrana bogata in acid pantotenic, prezinta imbunatatiri semnificative in rezistenta la efort fizic. Acest lucru este de asemenea demn de luat in seama in cazul fiintelor umane. Unele lucrari evidentiaza faptul ca acidul pantotenic ajuta in rezistenta la oboseala, in special cand este combinat cu alte vitamine din complexul B. Un studiu arata in mod particular ca subiectii umani, carora le-au fost administrate 10 mg de acid pantotenic zilnic, au fost semnificativ mai rezistenti la stresul provocat de apa rece. Acest fapt poate fi legat de rolul substantei nutritive in ajutorul oferit de catre acidul pantotenic in rezistenta noastra la stres, in general.

Exista o anume indicatie conform careia acidul pantotenic contribuie la imbunatatirea capacitatii noastre de vindecare si a rezistentei la stresul fizic. De exemplu, ranile aparute in urma operatiilor chirurgicale, in cazul animalelor de laborator suplimentate, s-au vindecat mai bine decat in cazul celor carora nu li s-a administrat suplimentul. Intr-un alt studiu, un preparat care continea acid pantotenic a redus efectele radiatiilor ultraviolete in randul animalelor studiate. Un alt preparat, continand o substanta asemanatoare acidului pantotenic a fost administrat subiectilor umani, care prezentau raniri in cursul practicarii unui sport. Aceasta administrare a avut ca efect o diminuare semnificativa a umflaturilor si o imbunatatire a mobilitatii.

SISTEMUL IMUNITAR
Deficientele de acid pantotenic sunt evidentiate ca afectand sistemul imunitar, in toate cazurile experimentate pe animale si subiecti umani, indicand astfel ca substanta nutritiva joaca de asemenea un rol si in sistemul nostru de aparare. S-a constatat ca unele persoane cu artrita reumatoida - o afectiune autoimunitara - au prezentat un nivel semnificativ mai scazut al acidului pantotenic din sange, decat persoanele care nu prezentau aceasta afectiune. Cu cat nivelul redus al acestei substante nutritive in sange este mai redus, cu atat apar simptome mai severe. Studiile arata ca, atunci cand pacientilor cu artrita reumatoida Ie-a fost administrat acid pantotenic, simptomele de rigiditate, infirmitate si durerile, in cele mai multe din cazuri, au fost alinate. Cand tratamentul a fost intrerupt, simptomele au reaparut. Rezultate similare au fost confirmate si in cazul pacientilor cu osteoartrita.

Acidul pantotenic a fost dovedit ca eficient in tratamentul afectiunii cronice lupus, o alta afectiune autoimunitara. Intr-unul dintre studii, afectiunile a 30 pana la 37 pacienti au fost imbunatatite prin administrarea zilnica a dozelor masive de 6 pana la 10 g, urmata de o mentinere la niveluri mai scazute de 2 pana la 4 g. BOLI CARDIOVASCULARE
Datorita rolului sau in metabolismul grasimilor, acidul pantotenic este utilizat in diminuarea nivelului de colesterol din sange si in problemele legate de acesta. Intr-unul dintre studii, suplimentarea de pantetina (o forma mult mai activa a acidului pantotenic) in cantitati de 900 mg zilnic a adus o reducere semnificativa a nivelului colesterolului limfatic si a imbunatatit metabolismul lipidelor in cazul a 1 045 de pacienti hiperlipidemici, unii chiar bolnavi de diabet (tipurile 1 si 2). Autorii au concluzionat ca pantetina ar trebui luata in considerare in tratamentul nivelului anormal de ridicat al colesterolului si al lipidelor in cazul pacientilor cu diabet zaharat si in cazul altor pacienti care prezinta un risc crescut al bolilor cardiovasculare.

RDI si simptomele de carenta clasica
RDI pentru acidul pantotenic este stabilit la 10 mg zilnic.

Surse alimentare
Acidul pantotenic apare intr-o larga varietate alimentara. Cele mai bogate surse sunt ouale, rosiile, pestele de apa sarata, carnea de porc, de vita, laptele, gramineele, fasolea si legumele proaspete. Cantitati semnificative de acid pantotenic din alimente sunt pierdute in timpul conservarii, pregatirii, congelarii sau al altor procese de prelucrare. De exemplu, 50% din acidul pantotenic din grau este pierdut in timpul macinarii.

Suplimente
Acidul pantotenic este disponibil in doua forme: ca pantotenat de calciu, ce contine 92% acid pantotenic si 8% calciu, si ca pantetina, o forma mai activa metabolic, dar foarte instabila si extrem de costisitoare.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate generala optima, doza zilnica recomandata de acid pantotenic este de:

25 - 500 mg pentru femei si barbati.

Toxicitate si efecte adverse
Acidul pantotenic nu este cunoscut ca prezentand toxicitate. Nu luati niciodata doze mai mari de 2 000 mg zilnic fara a va consulta cu medicul.