Acidul ascorbic sau vitamina C, asa cum este el in mod obisnuit cunoscut, a petrecut o multime de timp in luminile rampei de-a lungul anilor. Aceasta substanta nutritiva a atras atentia publicului pentru prima data prin intermediul lucrarii lui Linus Pauling, care studia capacitatea vitaminei de a ajuta organismul in lupta sa cu raceala obisnuita si alte boli. Mai tarziu, datorita rolului sau de antioxidant, vitaminei C a inceput sa i se acorde o mare atentie. Acestea sunt bineinteles functii importante, insa ele reprezinta numai o parte din tabloul general al acestui nutriment-cheie. In ciuda unor decenii de mediatizari, cei mai multi dintre oameni nu isi dau seama cat de cuprinzator este rolul vitaminei C in mentinerea si refacerea unei sanatatii optime.

Functii si utilizari
PUTERILE ANTIOXIDANTE ALE VITAMINEI C
O parte considerabila din utilitatea vitaminei C pare sa provina din rolul pe care il are ca antioxidant. In acest rol, vitamina C previne distrugerile facute de radicalii liberi care contribuie la procesul de imbatranire si la un intreg spectru de boli degenerative sau legate de imbatranire, inclusiv cancerul si bolile cardiovasculare. In plus, acidul ascorbic impiedica alti antioxidanti dintre vitamine, categorie in care intra si vitaminele A si E, sa fie oxidate, pastrandu-si astfel forta intreaga.

SISTEMUL IMUNITAR
Cea mai de seama printre multele functii ale vitaminei C este, probabil, rolul major pe care il joaca in sistemul imunitar. Potrivit numarului tot mai mare de dovezi, ea ajuta la cresterea rezistentei organismului fata de o serie intreaga de boli, inclusiv infectiile si cancerul. Studii facute atat pe animale, cat si pe oameni au aratat ca excesul de vitamina C stimuleaza productia de limfocite, o componenta importanta a sistemului nostru imunitar. Acidul ascorbic pare sa fie de asemenea necesar glandei timus (una dintre glandele majore implicate in imunitate) si mareste mobilitatea fagocitelor, tipul de celule care "mananca" bacteriile, celulele virale si celulele canceroase, la fel ca si alti invadatori straini daunatori.

Deoarece nivelurile vitaminei C in sange si in tesuturi descresc o data cu varsta, nu este deloc surprinzator ca anumiti subiecti mai in varsta, care primesc suplimente de vitamina C, dovedesc o imbunatatire a imunitatii. Multe studii de laborator au indicat ca vitamina C dezactiveaza o varietate de virusi si bacterii in conditii de laborator. Puterea vitaminei C de relansare a capacitatii sistemului nostru imunitar de a combate virusii si bacteriile are implicatii si in bolile cardiovasculare si in cancerul gastric, riscul pentru amandoua parand a creste prin infectiile bacteriene.

Desi cercetarile privind vitamina C in prevenirea racelilor nu aduc dovezi concludente, ceea ce este concludent este faptul ca suplimentarea cu vitamina C poate scurta durata bolii, poate micsora intensitatea simptomelor pentru infectiile cailor respiratorii si acest lucru are ca rezultat mai putine zile de boala in toate tipurile de boli acute. Astfel ca, desi administrarea de vitamina C nu micsoreaza numarul racelilor pe care le contractati, ea le poate da o forma mai putin grava. Vitamina C a fost de asemenea folosita pentru a reduce simptomele de astm si alergii, in special in cazul rinitelor alergice de sezon.

STRESUL EMOTIONAL Sl FIZIC
Un alt rol important al vitaminei C este cel pe care il joaca in capacitatea noastra de a controla toate tipurile de stres fizic si mental. Vitamina C este necesara glandelor suprarenale pentru a-si sintetiza hormonii; nivelurile de acid ascorbic, in mod normal ridicate din aceste glande, se epuizeaza in cazurile de stres ridicat, cum ar fi operatiile chirurgicale, orice tip de boala, inclusiv infectiile si ranirile, fumatul si folosirea anti­conceptionalelor. Cercetarile releva faptul ca recuperarea dupa o ranire sau operatie poate fi substantial accelerata prin folosirea suplimentarilor cu vitamina C. Intr-un studiu in care subiectilor li se administrau de la 8 pana la 50 doze recomandate (RDA), adica 460 - 3 000 mg, timpul de refacere era redus cu 50 - 70%. Cu cat era mai mare dozajul, cu atat era mai scurt timpul de recuperare.

Desi exercitiul fizic aduce multe beneficii din punct de vedere fizic, el reprezinta totusi si un stres pentru organism. Din fericire, suplimentarea cu vitamina C s-a dovedit a atenua stresul fizic al exercitiului si permite atletilor de maraton sa alerge mai repede. Un efect asemanator are loc si in alte tipuri de stres, ceea ce este o veste buna pentru noi care nu suntem alergatori de maraton. Un studiu facut in Germania, de exemplu, sprijina mai mult rolul vitaminei C in cazul stresului. Aceasta cercetare a aratat ca oamenii care iau 1 000 mg de vitamina C pe zi controleaza mai bine stresul psihologic decat aceia care nu iau suplimente. Atat in analize, subiective, cat si obiective, precum tensiunea arteriala si nivelurile de cortizol, subiectii au prezentat mai putine semne de stres fizic si mental si s-au refacut mai repede.

CANCERUL
Studiile legate de vitamina C ca mijloc de tratament al cancerului sunt, din pacate, contradictorii la acest punct. Oricum, unele cercetari au indicat ca vitamina poate constitui o forma eficienta de terapie pentru cancer.

In 1976, cercetarile de pionierat conduse de dr. Edwin Cameron si dr. Linus Pauling, care au studiat 1 000 de pacienti cu cancer in faza terminala, au ajuns la concluzia ca pacientii care au primit suplimentar acid ascorbic au trait in medie de 4,2 ori mai mult decat aceia care nu au primit suplimente. Unii dintre pacientii care au primit suplimente au trait chiar de 20 de ori mai mult.

Un studiu care a urmat in 1990, condus de dr. Abram Hoffer si dr. Linus Pauling, se referea la efectele terapiei cu doze ridicate de vitamina C (12 g pe zi) asupra pacientilor cu cancer a caror boala progresa, in ciuda tratamentului chirurgical, a chimioterapiei sau iradierii. Pacientii primeau doze la fel de mari si din alte substante nutritive, inclusiv 1,5 - 3 g niacina, 250 mg de vitamina B, 800 de u.i. (unitati internationale) de vitamina E, 30 000 u.i. de beta-caroten si 200 - 500 mg de seleniu. Subiectii care faceau parte din studiu erau 40 de paciente cu cancer de san, ovarian, uterin sau de col uterin si 61 cu alte tipuri de cancer; toti acesti pacienti primeau un regim nutritional. Un grup de control format din 31 de pacienti cu cancer nu primea acest regim. Pentru acei pacienti care nu primeau suplimente nutritionale, timpul mediu de supravietuire era 5,7 luni. Pentru acei pacienti care primeau suplimente, 80% erau considerati ca raspundeau bine la tratament, cu un timp mediu de supravietuire de 122 de luni, pentru pacientele cu cancer de san, ovarian, uterin si de col uterin si 72 de luni pentru pacientii cu alte tipuri de cancer. Chiar cei cu 20%, considerat ca un raspuns slab, au trait in medie de doua ori mai mult, ca si pacientii cu cancer care nu au primit suplimente.

Un alt studiu remarcabil, facut pe pacienti cu polipi ai colonului, a aratat ca suplimentarea cu vitamina C poate reduce aria polipilor, la fel ca si numarul acestora. Aceasta este o constatare incurajatoare, pentru ca ea implica nu numai prevenirea unei boli, ci si o anulare in fapt. Ba mai mult, este o anulare a conditiilor letale potentiale, polipii colonului sunt asociati cu imbatranirea si cu un risc mai mare in cazul cancerului de colon. De aceea, doctorii indeparteaza orice polip pe care il gasesc in timpul unei colonoscopii. Interesant este ca acest studiu foloseste 3 000 mg de vitamina C pe zi, doza care este in mod semnificativ mai ridicata decat cantitatea folosita in alte studii si care nu au avut acest rezultat. Aceasta ne sugereaza ca putem vedea rezultate semnificative numai cand sunt folosite niveluri mai ridicate de suplimente.

Cercetarea de laborator a confirmat rezultatele acestor studii pe oameni. Astfel, cercetarea a aratat ca acidul ascorbic poate inhiba cresterea celulelor leucemice si poate mari capacitatea de distrugere a celu­lelor pentru o serie de medicamente si hormoni. In timp ce vitamina C pare sa sporeasca efectul chimioterapiei si in plus sa mareasca imunitatea, multi practicieni recomanda suplimente cu vitamina C pacientilor cu cancer, de obicei in completarea terapiei conventionale. Protocolul de spital presupune administrarea a 500 mg de vitamina C pacientilor cu cancer. Din nefericire, nu toate spitalele respecta acest protocol.

Chiar traditionalistii, cum ar fi National Cancer Institute si American Cancer Society, simt ca dovada este suficient de puternica pentru a justifica o dieta bogata in vitamina C, ca masura posibila de prevenire. Capacitatea vitaminei C de a intari sistemul imunitar este doar unul din modurile in care substantele nutritive contribuie la prevenirea cancerului, asa cum este functia antioxidanta a vitaminelor. Un alt mecanism de protectie implica nitrozaminele si substante similare acestora. Nitrozaminele s-au dovedit a fi cancerigene pentru animale si oameni. Organismele noastre sunt expuse la nitrozaminele din alimente si din fumul de tigara. In plus, noi ingeram nitriti si nitrati, precursorii nitrozaminelor, din alimente (legume si carnuri prelucrate, cum ar fi bacon, carnati, hot dog si sunca), din apa, din aerul poluat si din fumul
de tigara. Studiile au aratat ca vitamina C blocheaza procesul prin care organismul utilizeaza aceste substante pentru a produce nitrozamine si ar trebui de asemenea sa blocheze formarea tumorilor, pe care nitrozaminele le pot genera. Studiile au corelat regimurile alimentare care includ doze ridicate de vitamina C cu reducerea riscului de cancer de stomac, colon, vezica, esofag si de col uterin. Este important in special ca fumatorii sa consume cantitati adecvate de vitamina C. Un studiu facut pe rozatoarele de laborator, care au fost expuse la benzopiren, o substanta cancerigena extrem de puternica din fumul de tigara sau la cei care stau in prezenta fumatorilor, a aratat ca vitamina C este anticancerigena. Un alt studiu a constatat ca fumatorii au nevoie de 1 - 2 1/2 RDI de vitamina C pentru a mentine concentratia de acid ascorbic cum este la nefumatori.

In completarea proprietatilor de protectie ale vitaminei C administrata pe cale orala, studii variate au aratat ca aplicarea sub forma de unguent a vitaminei C poate proteja pielea de distrugerile radicalilor liberi, asociate cu lumina ultravioleta (UV). Multe companii adauga acum vitamina C si alti antioxidanti produselor lor de protectie si de ingrijire a pielii. Studiile pe animale au demonstrat efectele de protectie ale vitaminei C, administrata in timpul tratamentelor pentru cancer. Atat administrarea orala, cat si sub forma de unguent a vitaminei C se poate dovedi tot atat de protectoare in timpul acestui tratament si la oameni.

BOLI CARDIOVASCULARE
Un studiu recent a demonstrat ca oamenii care consuma 300 mg de vitamina C pe zi, prin intermediul hranei si suplimentelor, au un procent cu 40% mai scazut in cazul ratei de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare si a altor cauze decat cei a caror doza zilnica de vitamina C se situeaza sub 50 mg. Vitamina C actioneaza de asemenea in multe feluri pentru a ajuta la prevenirea hipertensiunii si aterosclerozei - o rigidizare a arterelor, care poate conduce la stop cardiac si la atac cerebral. Ambele studii, pe animale si oameni, au legat cresterea nivelurilor de vitamina C cu reducerea colesterolului. Se crede ca vitamina C joaca un rol in mutarea colesterolului din artere in ficat, unde este convertit in acizi biliari si apoi, eventual, eliminat din corp o data cu fibrele. Vitamina C ajuta de asemenea la repararea distrugerilor peretilor arteriali si astfel previne depozitarea colesterolului. In plus, ca antioxidant, reduce oxidarea LDL (liproproteine cu densitate joasa, colesterolul "rau") si astfel ajuta la prevenirea oricarei distrugeri care ar avea loc in peretii celulelor. Unele studii au aratat ca o crestere a cantitatii de vitamina C este asociata cu niveluri mai ridicate ale lipoproteinelor cu densitate inalta (HDL). Denumit adesea colesterol "bun", HDL pare sa protejeze organismul de boli cardiovasculare.

S-a descoperit ca nivelurile ridicate de lipoproteina, o alta substanta grasa care poate fi masurata in sange, este un factor de risc pentru atacul vascular cerebral. Doctorii Linus Pauling si Matt Rath au descoperit ca o doza optima de vitamina C previne de asemenea depozitarea de lipoproteine in peretii vasele sanguine. Intr-un studiu facut pe barbatii si femeile in varsta, barbatii cu niveluri ridicate de vitamina C in sange prezentau mult mai putin o ingustare a arterelor. Acest efect nu aparea si la femei, poate din cauza ca femeile au nevoie de niveluri mai ridicate de vitamina C decat barbatii.

Dar aceste efecte confera o calitate mai buna vietii sau o durata de viata mai mare? Unele studii sugereaza ca asa ar fi. De exemplu, cercetatorii au demonstrat ca barbatii care consuma 300 mg de vitamina C pe zi, din alimente si suplimente, au rata de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare si din alte cauze cu 40% mai scazuta decat cei care consuma mai putin de 50 mg vitamina C pe zi.

Intr-o alta incercare clinica, pacientii cu ateroscleroza care au primit cate 1 000 mg de vitamina C pe zi, au putut merge mai mult fara sa simta durere sau sufocare, fata de pacientii care nu au primit suplimente. Intr-un alt studiu, pacientii care au suferit operatii si care au primit 1 000 mg de vitamina C zilnic, cand au fost comparati cu pacientii care nu au primit suplimente, au prezentat posibilitatea de aparitie a trombozei de profunzime (un cheag de sange care poate intrerupe alimentarea cu sange a unui organ major, cum ar fi inima, plamanii sau creierul) cu un procent de 50% mai scazut fata de pacientii nesuplimentati.

VEDERE
Pe masura ce imbatranim, ne confruntam cu o multime de probleme serioase legate de vedere, pe care ochelarii nu le pot rezolva. Din fericire, exista studii mai mult decat interesante despre folosirea vitaminei C si a altor antioxidanti, care furnizeaza sperante pentru ochii imbatraniti. Luati, ca exemplu, un studiu fundamentat de National Eye Institute. Acest studiu enorm a implicat 5 000 de oameni si a constatat ca o combinatie de vitaminele C, E si beta-caroten reduce cu 10% riscul de pierdere a vederii.

Un alt studiu efectuat in Spania, pe populatia mai varstnica, a stabilit ca acei pacienti care aveau niveluri ridicate de vitamina C in sange prezentau o reducere cu 64% a riscului de cataracta. Si in 2001, un studiu despre bolile de ochi legate de varsta a implicat 3 000 de indivizi si o boala denumita degenerescenta a maculei produsa de varsta (AMD). AMD este cauza primordiala a deteriorarii vederii la persoanele de peste 65 de ani. In urma studiului s-a constatat ca subiectii care au prezentat simptome de AMD si au luat antioxidanti, inclusiv vitaminele C, E, beta-caroten si zinc, au prezentat modificari semnificativ pozitive in progresarea tipica a bolii.

Nu exista un tratament medical eficient pentru aceasta boala si cercetatorii recomanda ca persoanele diagnosticate cu AMD sa ia suplimente pentru a intarzia progresarea bolii. Interesant este ca acelasi studiu nu a constatat ca suplimentele de antioxidanti reduc posibilitatea de aparitie a cataractei, dar asta din cauza ca doza era poate prea scazuta pentru a fi pune in evidenta acest efect.

ALTE UTILIZARI
Vitamina C mai are si alte functii. Ea este esentiala pentru cresterea si repararea tesuturilor in orice parte a corpului. Este necesara pentru formarea colagenului, prezent in tesuturile conjunctive si pentru formarea oaselor si cartilajelor. Este necesara pentru repararea oaselor fracturate. Cand se administreaza inainte si dupa extractia dentara, vitamina C ajuta la vindecarea mai rapida a tesuturilor gingivale.

Vitamina C pare a fi un ajutor valoros in tratamentul medical in general. Cercetatorii din Olanda au facut un studiu care sugereaza ca pacientii care au suferit recent o operatie, au mai putine probleme cu respiratia dupa ce au primit un cocteil de vitaminele C si E. Problemele respiratorii, care sunt un efect secundar al sedativelor si analgezicelor administrate pacientilor operati, pot creste ritmul inimii si tensiunea arte­riala, conducand eventual la un neasteptat atac de cord. Intr-un alt studiu, persoanele suferind de maladia Graves (cauzata de o tiroida hiperactiva) au primit vitamina C si alti antioxidanti o data cu medicatia lor. Cei din acest grup au inregistrat o reducere a simptomelor si s-au simtit mai bine decat aceia care au primit medicatia fara suplimente.

Intr-un studiu publicat in 2002, s-a constatat ca o doza mai mare de vitaminele C si E a fost asociata cu o descrestere a riscului maladiei Alzheimer. Teoria este ca radicalii liberi sunt implicati in aceasta boala si persoanele supuse riscului se pot proteja prin cresterea dozei de antioxidanti.

Vitamina C mai ajuta si alte substante nutritive sa-si indeplineasca rolul. Este necesara pentru convertirea acidului folie (o vitamina B) in forma sa activa. Ea creste capacitatea de absorbtie a fierului din hrana care nu este de provenienta animala, cum ar fi stafidele si spanacul. Mai joaca un rol in depozitarea fierului in maduva oaselor, in splina si ficat si imbunatateste biodisponibilitatea seleniului.

RDI si simptomele carentei clasice
Boala carentei clasice de vitamina C este scorbutul. Simptomele timpurii ale scorbutului sunt neevidente si dificil de diagnosticat: lipsa de atentie, slabiciune, iritabilitate, dureri vagi in muschi si incheieturi si pierderea in greutate. Simptomele scorbutului avansat sunt gingiile san­gerande, gingivitele, pierderea dintilor, o slabiciune extrema si oboseala. Doza RDI stabilita pentru a preveni simptome evidente de scorbut este de 60 mg pentru barbati si femei.

Inca multi experti simt ca dozele RDI sunt mult prea scazute si ca riscul de scorbut este foarte ridicat daca nu luam cantitatea de acid ascorbic de care avem nevoie. Spre deosebire de majoritatea vietuitoarelor de pe aceasta planeta, suntem incapabili de a produce vitamina C in organism. Nici nu se pune problema stocarii ei pentru mult timp. Depindem asadar de hrana pentru a ne aproviziona cu ceea ce avem nevoie in fiecare zi. Multi cercetatori sustin ca doza optima de vitamina C este cantitatea care ar trebui sintetizata de oameni, daca ei ar avea enzima necesara pentru a produce vitamina C. Animalele care isi produc propria vitamina C au niveluri ridicate de acid ascorbic in tesuturi. S-a aratat ca mamiferele sintetizeaza echivalentul a 3 000 - 19 000 mg pe zi, calculat pentru un om care cantareste 70 kg. La oameni, maximum de rezerve pentru organism, cel mai inalt nivel de substanta pe care tesuturile o pot absorbi pana devin saturate, a fost estimata la 1 500 mg pe zi, dar a fost reevaluata de altii la 5 000 mg de vitamina C pe zi pentru o persoana care cantareste 70 kg. S-a estimat ca o doza zilnica de aproximativ 200 mg de vitamina C ar putea mentine in stare sanatoasa un om de 70 kg daca acesta s-ar tine departe de orice stres. Chiar Guvernul a inceput sa-si puna intrebari despre doza RDI adecvata pentru vitamina C. Un studiu din 1996 completat de dr. Mark Levine si colegii de la National Institute of Health a examinat cerintele de vitamina C pe voluntari sanatosi. Cercetatorii au concluzionat ca recomandarea curenta de 60 mg ar trebui crescuta la 200 mg pe zi.


Ca un alt mod de calcul pentru doza zilnica optima, oamenii de stiinta au studiat un numar mic de alte animale care nu produc vitamina C: cobai, unele primate si anumiti pesti. Descoperirea lor a surprins prin implicatiile pentru fiintele umane. Pe greutate corporala, primatele si cobaii consuma echivalentul a 2 000 mg de vitamina C pe zi. Cand se afla sub stres, ei pot ingera echivalentul a pana la 7 000 - 10 000 mg de vitamina C pe zi. Prin lege, hrana pentru cobai si primate trebuie sa includa echivalentul a 1 100 mg pe zi (pentru cobai) si 1 250 mg pe zi (pentru primate). Aceste date sugereaza ca doza optima pentru oameni trebuie sa fie de 1 000 mg sau mai mult pe zi - o cantitate cu mult mai ridicata decat dozele recomandate de 60 mg pe zi.

Surse alimentare
Alimentele bogate in vitamina C includ broccoli, varza de Bruxelles, agrise negre, varza verde creata, guave, hrean, frunze de gulie, patrunjel si ardei gras. De asemenea, primele locuri pe lista le ocupa varza, conopida, arpagicul, gulii, pulpa de portocale, pulpa de lamaie, mustar verde, sfecla alba, papaya, spanac, capsuni si creson. Surse de cantitati moderate de acid ascorbic sunt sparanghelul, fasolea de Lima, sfecla, agrisele, coacazele, grepfruturile, lamaile verzi, fructele de padure, pepenii, barnele, cartofii, guliile. Observati ca fructele citrice, cum ar fi portocalele si grepfrutul, nu au cel mai inalt continut de acid ascorbic; in orice caz, coaja lor este bogata in bioflavonoide, substante care cresc cantitatea de vitamina C care este absorbita.

Acidul ascorbic este usor de distrus cand este expus la oxigen si acest proces este accelerat prin lumina si caldura. Legumele incep sa piarda vitamina C de indata ce sunt taiate. Sucul proaspat din portocale stoarse, care nu este chiar atat de bogat in vitamina C, incepe sa piarda rapid din rezerva de nutrient. Ca rezultat, nu mai exista aproape nici un pic de vitamina C daca vorbim despre sucul vandut in sticle sau in cutii de carton. Cand cercetatorii au analizat sucul de portocale, au gasit ca, in medie, sucul a pierdut cate 2% din continutul de vitamina C pentru fiecare zi o data ce a fost desfacut. Sucul gata de baut are mai putina vitamina C decat sucul facut din concentrat, al carui continut scade pana aproape de zero la o saptamana dupa deschidere. Deoarece vitamina C este sensibila la caldura si se pierde cand se folosesc cantitati mari de apa la gatit, legumele ar trebui mancate crude sau fierte usor in abur ori gatite in cantitati mici de apa, pentru a retine cantitatea cea mai mare din acest nutrient.

Suplimente
Suplimentele de vitamina C sunt disponibile atat ca acid ascorbic, cat si ca saruri minerale ale acidului ascorbic. Trebuie sa stiti ca vitamina C in cele mai multe din suplimente a fost sintetizata din substante naturale, ieftine, cum ar fi amidon, melasa sau amidon de palmier de sago. Vitamina C naturala aflata in suplimente este extrasa din macese. Suplimentele cu vitamina C din macese de fapt contin in cea mai mare parte vitamina C sintetica, deoarece suplimentele facute din macese propriu-zise ar fi de dimensiuni mari si foarte scumpe. In orice caz, probabil ca macesele contin substante complementare care intensifica absorbtia vitaminei, astfel incat trebuie sa existe unele avantaje atunci cand se iau suplimente care le contin. Se recomanda sa se ia suplimente de acid ascorbic, care contin bioflavonoide, substante care maresc absorbtia vitaminei C, asa cum s-a aratat.

In unele suplimente, acidul ascorbic a fost mixat cu minerale obtinute din saruri minerale ale acidului ascorbic. Cel mai la indemana dintre sarurile minerale ale acidului ascorbic disponibile este ascorbatul de calciu, care este amestecat uneori cu alte saruri minerale ale acidului ascorbic, cum ar fi ascorbatul de magneziu si ascorbatul de sodiu. Avantajul ascorbatului de calciu si al altor saruri ale acidului ascorbic este ca acestea sunt forme tamponate de vitamina C, ceea ce constituie un avantaj, pentru ca nu sunt acide si sunt suportate mai usor de stomac. Persoanele care au probleme cu dozele orale pentru acidul ascorbic pur pot folosi aceste produse tamponate in cazul unei aciditati crescute a stomacului sau diaree. Vitamina C este larg disponibila sub forma tabletelor masticabile. Desi sunt convenabile, dozele ridicate din aceste tablete nu sunt recomandabile din doua motive. In primul rand, in mod obisnuit ele contin zahar. In al doilea rand, ele pot determina pH-ul salivei sa scada atat de mult incat calciul sa se depuna pe smaltul dintilor.

Acidul ascorbic este disponibil si sub forma de pulbere, care urmeaza sa fie dizolvata in lichide. Desi mai ieftina decat tabletele si capsulele, pudra este mai putin convenabila. In plus, poate distruge smaltul dintilor si astfel ar trebui bauta in cantitati mici printr-un pai daca se iau doze ridicate frecvent in timpul unei zile.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate buna, doza zilnica optima de baza pentru vitamina C este de:

500 - 5000 mg pentru barbati si femei (impreuna cu 500 -5 000 mg bioflavonoide).

Absorbtia variaza mult de la persoana la persoana. Studiile au aratat ca o persoana poate absorbi 3 g din aceasta vitamina fara ca excesul sa fie eliminat prin urina. Alti subiecti pot sa absoarba numai 100 mg o data si vor elimina tot ce va trece peste aceasta cantitate. Toxicitate si efecte adverse
Nu exista toxicitate dovedita pentru vitamina C. Poate ca ati auzit ca vitamina C produce pietre la rinichi, dar nici un studiu nu arata o legatura intre vitamina C si formarea pietrelor la rinichi la oamenii sanatosi. Tineti minte, totusi, ca vitamina C intefereaza intr-adevar cu precizia unor anumite aparate folosite de doctori pentru a determina oxalatii din urina. Un studiu din 1993 sugereaza ca ar fi preferabila folosirea aparatelor care utilizeaza decarboxilaza, in acest scop. In orice caz, daca aveti probleme cu rinichii de mai multa vreme, va trebui sa luati vitamina C numai sub supraveghere medicala calificata. Cu modificari in functiunea rinichilor, care controleaza eliminarea vitaminei C, poate sa nu lucreze corespunzator, astfel incat precautia poate fi justificata.

Studii timpurii au sugerat ca dozele mari de vitamina C distrug vitamina B12 din organism. Studii ulterioare, care au folosit tehnici imbu­natatite, au aratat ca vitamina C nu are acest efect.

Un efect advers obisnuit al dozelor foarte ridicate de vitamina C (5 000 mg pe zi si peste) il constituie aparitia gazelor intestinale si pierderea scaunelor (diaree necontrolabila). Acest efect este benign si complet reversibil. In fapt, multi practicieni sfatuiesc sa se foloseasca acest efect drept ghid pentru a gasi doza optima zilnica, in special daca suferiti de oboseala critica, infectii HIV sau SIDA. Multi practicieni recomanda sa incepeti cu doze zilnice mai scazute de vitamina C (2 - 6 g) si sa adaugati cate 1 - 2 g cu fiecare saptamana, pana apar simptomele intolerantei la nivelul intestinelor: gaze, balonare si/sau diaree. Atunci taiati din doza, pana cand simptomele sunt eliminate. Interesant este ca, deseori, pare ca, pe masura ce cineva se simte mai bine, toleranta la nivelul intestinelor descreste si necesarul de vitamina C este mai mic.
Unii practicieni considera ca daca iei doze foarte mari de vitamina C si apoi opresti brusc suplimentarea, acest lucru se poate solda cu revenirea scorbutului. Un studiu recent a constatat ca nu exista o baza pentru aceasta parere. In orice caz, daca sunteti interesati, puteti usor preveni acest lucru prin reducerea treptata a dozei de-a lungul catorva saptamani. Vitamina C este folosita de ficat pentru a detoxifica organismul dupa medicamente si alte chimicale si pare sa protejeze organismul de alte efecte secundare, care insotesc multe dintre medicamente. De exemplu, s-a aratat ca previne toxicitatea acetaminofenului (Tylenol) asupra ficatului, fara sa impiedice eficacitatea medicamentului. In orice caz, cand luati mult timp un medicament, ar fi bine sa va consultati cu un profesionist in legatura cu administrarea dozelor ridicate de acid ascorbic.