Schinelul este original din sudul Europei. La noi se cultiva pentru calitatile sale medicinale.
Se foloseste planta inflorita - Herba Cnici; Herba Cardui benedicti.
Contine principii amare (seseviterpene de tip germacra-nolid): cnicina, benedictina. Mai contine acizi grasi, fitosteroli si glicozidele lor; mucilagii, taninuri, acizi rezinici, acid nicotinic si amida acidului nicotinic, alfa amirenol, alcool cerilic, vitamina B1, saruri de potasiu, magneziu si calciu.
Utilizare. Stimuleaza
secretiile gastrice. E tonic, amar, eupeptic utilizat in dispepsii
si toxinfectii alimentare
Datorita principiilor
amare, cnicina si benedictina, produce o secretie inceata, dar de
lunga durata, a sucului gastric, marind pofta de mancare. Este depurativ.
Intern: in anorexie si hipoaciditate gastrica, in tulburari
digestive, in bolile de ficat si ale cailor respiratorii.
Extern se foloseste sub forma de prisnite sau bai in arsuri, degeraturi sau diferite ulceratii ale pielii. Antiseptic, trofic si cicatrizant.
Intern - infuzie: o lingurita de planta maruntita la 200 ml apa clocotita; se indulceste ; se bea fractionat cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Tinctura se prepara prin macerarea a 25 g planta in 100
ml alcool de 80°, timp de 8 zile. Se iau 30 - 40 picaturi, in putina apa sau vin, cu o jumatate de ora inainte de masa.
Extern: infuzie.
Cataplasme: 4 lingurite de planta la 300 ml apa clocotita.
Bai: 120 g produs uscat la 3,5 litri de apa clocotita; dupa 25-35 minute se strecoara lichidul rezultat se amesteca cu apa din cada care trebuie sa aiba temperatura de 36°C. Se lasa 20-25 minute.