 |  |
| |
Definiţie
Cardiopatia ischemică (CI) este o cauză importanţă de morbiditate şi mortalitate în tara noastră. Medicina modernă dispune de metode eficiente de prevenire şi control a acestei boli, dar rezultatele nu sunt încă cele aşteptate.
Incidenţă
Cardiopatia ischemică se intâlneşte mai frecvent la bărbaţi decât la femei şi incidenţa creşte cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la egalitate depă 45 de ani la bărbaţi şi 55 de ani la femei.
Etiopatogenie
Principala cauză a cardiopatiei ischemice este ateroscleroza. Ateroscleroza este o boală care are ca substrat leziuni stenozante la nivelul peretelui coronarian, placa de aterom, formată din fibre musculare, celule endoteliale, fraţiunea LDL a colesterolului şi celule imunocompetente - monocite macrofage şi limfocite T helper CD4+ cu diminuarea fluxul de sânge distal de obstrucţie.
Principalii factori de risc cardiovascular sunt:
. Hipertnsiunea arterială este o boală cu o prevalenţă foarte mare în populaţie, iar riscul indus de ea este cu atât mai mare cu cât este frecvent asimptomatică. De aceea, la descoperirea ei, tratamentul trebuie urmat cu rigurozitate asociat cu măsuri de menţinere a unei greutati corporale normale, activitate fizică regulată, reducerea consumului de sare, evitarea fumatului, a consumului de alcool şi cafea, evitarea stresului. Controul TA şi vizitele la medic trebuie să fie regulate.
. Diabetul zaharat
Diabet zaharat insulino-dependent (tip I) şi insulino-independent (tip II), ambele asociate cu un risc crescut de apariţie a bolilor cardiovasculare.
. Dislipidemia
Colesterolul este un produs de sinteză hepatică, mai puţin corelat cu aportul exogen.
LDL-colesterolul este considerat \"colesterol rău\", la valori mari se depune pe peretele arterelor şi intră în alcatuirea plăcii aterosclerotice.
Tabel 24. Valori normale ale lipidelor plamatice
VALORI NORMALE
Colesterol total < 200 mg/dl
HDL-colesterol > 35 mg/dl
LDL-colesterol < 130 mg/dl
Trigliceride < 200 mg/dl
HDL este "colesterolul bun" deoarece are un rol dovedit antiaterogen prin extragerea LDL din placa de aterom şi eliminare hepatică.
Trigliceridele reprezintă o importantă sursă energetică pentru organism, iar creşterea lor peste valorile normale de 200 mg/dl se datorează fie unei alimentaţii excesive în grăsimi sau dulciuri concentrate în exces, fie unor factori ereditari. Sunt considerate fcatori de risc cardiovascular dacă sunt însoţite de scăderea HDL sub 35mg/dl.
Valorile lipidelorplasmatice sunt redate în tabelul 24.
. Obezitatea
Aprecierea obezităţii se face prin indicele masă corporală (IMC) care se determină prin raportul dintre greutatea corporală (kg) şi înălţime (m). Valorile normale ale IMC sunt situate între 22-25 kg/m2. Forma abdominală a obezitatii este cel mai frecvent asociată cu bolile cardiovasculare.
Stilul de viaţă
Fumatul creşte riscul bolilor cardiovasculare de 2-4 ori faţă de un nefumător. Excesul de nicotină creşte frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială. Riscul cardiovascular scade începând cu ziua în care se întrerupe fumatul, şi este egal cu cel al nefumătorilor la circa 5 ani după întreruperea fumatului.
Alimentaţia trebuie să fie prevenivă şi echilibrată. Trebuie evitate grăsimile animale (unt, slanină, untura, carne grasă, mezeluri), smântâna, frişca, brânzeturile grase, maioneza, ouă, cartofi prăjiti, prăjituri, ciocolata, dulciurile şa. Se preferă consumul de legume proaspete sau fierte, carne de pasăre, peşte slab, brânză de vaci, iaurturi, fructe proaspete şi se evită excesul de sare.
Sedentarismul este unul din factorii de risc cardiovascular specifici vieţii moderne, care poate fi combătut printr-o activitate fizică regulată
Consumul excesiv de alcool creşte prevalenţa HTA. Un consum minim de alcool (cca. 10-30 g/zi), mai ales de vin roşu, are un efect protector antiaterogen.
Consumul excesiv de cafea în cantităţi mari (peste 2-3 ceşti/zi) poate produce creşterea TA şi favorizează apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
Stresul prin acumularea sa în timp poate duce la un grad accentuat de oboseală, iar în cazuri extreme la apariţia infarctului miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral.
Factorii de risc independenţi sau neinfluenţabili pentru boala coronariană sunt:
-sexul masculin
-ereditatea, respectiv istoric familial la rude de gradul I de moarte subită sau IMA sub vărsta de 45 de ani
-vârsta înaintată.
Factori de risc care pot fi influenţaţi în prevenţia bolii coronariene sunt:
. Hipertensiunea arterială
. Diabetul zahart
. Hipercolesterolemia
. Fumatul
. Sedentarismul
. Stresul
Manifestările clinice ale ischemiei miocardice
Ischemia miocardică se exprimă clinic prin durere la nivelul pieptului, în zona retrosternală, durere care este denumită generic angina pectorală cu variantele sale clinice.
Este provocată de dezechilibru între cerere şi oferta de oxigen, glucoză, şi acizi graşi la nivel miocardic în timpul efortului fizic determinată de micşorarea fluxului în arterele coronare datorită stenozei coronariene de regulă sub 50% din lumenul vascular: angina pectorală stabilă sau angina pectorală de efort cu prag fix.
Când durerile apar în repaus, au debut recent, îşi modifică caracterul sau nu au legătură cu efortul putem afirma că avem de-a face cu angina instabilă.
Apariţia bruscă a durerii precordiale cu durata mai mare de 30 minute ne face sa ne gândim la un infarct miocardic acut.
Trebuie subliniat ca există şi ischemie miocardică care nu se exprimă prin durere de tip anginos:
- ischemia micardică silenţioasă - modificările vasomotorii coronariene sunt traduse de ischemie EKG dar sunt asimptomatice;
- cardioaptia ischemică cronică nedureroasă;
- insuficienţa cardiacă;
- tulburări de ritm şi de conducere.
| Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate |
