Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu generalitati medicale
 Notiuni Generale Despre Boala
 Notiuni Elementare De Istorie A Medicinei
 Obiectul Medicinei Interne
 Descrierea Bolilor
 Redactarea Foii De Observatie La Bolnav
 Interogatoriul La Bolnav
 Metode Fizice De Examinare A Bolnavilor
 Supravegherea Bolnavului In Repaus La Pat
 Febra Diagnosticul Sl Tratamentul Ei
 
 Notiuni Generale De Diagnostic Etiologic Al Infectiilor
 Terapeutica
 Medicatia Sangelui Si A Organelor Hematopoietice
 Bolile Aparatul Cardiovascular
 Aparatul Digestiv Anatomie Sl Fiziologie
 Anatomia Ficatului Generalitati
 Pancreasul Notiuni De Anatomie Sl Fiziologie
 Notiuni De Fiziologie Sl Semiologie Ale Sangelui
 Bolile De Nutritie Nutritia
 Neurologie Notiuni De Anatomie Sl Fiziologie
 Principalele Sindroame Neurologice
 Psihiartie Generalitati
 Introducere In Geriatrie
 Aparatul Locomotor
 Sindromul Septicemic
 Antibioticoterapie Sl Chimioterapie Principii Generale
 Structura Histologica Si Fiziologia Ficatului
 Notiuni De Anatomie Sl Fiziologie Ale Cailor Biliare
 Notiuni De Anatomie Ale Aparatului Urinar
 Rolul Sl Pozitia Medicului Sl Asistentei Fata De Bolnavul Varstnic
 Aspecte Caracteristice De Geropatologie Ale Aparatului Locomotor
 Integrarea In Institutii Specializate Pentru Varstnici instituionalizarea
 Notiuni De Radiologie Structura Materiei
 Germani Patogeni Antibioticele Sl Chimioterapicele Care Actioneaza Asupra Lor
 Principalele microorganisme patogene
 Osteoporoza De Involutie





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre generalitati medicale, referate medicina

NOTIUNI ELEMENTARE DE ISTORIE A MEDICINEI









Din timpuri imemorabile se cunoaste existenta unor practici medicale. Astfel, inca din timpul comunei primitive exista marturii ale unor acte terapeutice: schelete care prezinta urmele unor fracturi consolidate, precum si cranii cu orificii regulate pe bolta (trepanatii). E greu de precizat daca acestea reprezentau acte rituale sau practici terapeutice, dar este limpede ca, la inceputurile sale, timp indelungat, "vindecatorul" cumula functia de medic si de chirurg. Practica milenara a aratat oamenilor primitivi ca unele afectiuni ale organelor exterioare - o fractura, extractia unui dinte, evacuarea unui abces etc. - puteau fi tratate cu ajutorul unor instrumente. Afectiunile organelor interne, dominate indeosebi de durere, solicitau utilizarea unor agenti terapeutici cautati in lumea animala, vegetala, printre minerale.

Odata cu modificarile care au survenit in structura societatii si cu evolutia mo­dului de a gandi si a actiona al oamenilor, prefaceri adanci influenteaza si medicina. Astfel, in codul lui Hammurabi se vorbeste despre "omul cu cutitul de bronz" - chirurgul, chemat sa vindece ochiul bolnav, probabil de cataracta sau conjunctivita granuloasa, boli frecvente in Mesopotamia.

In aceasta epoca se detaseaza cele trei mari centre ale stiintei si practicii me­dicale din Grecia antica: Kos, Rodos si Knidos.

Figura cea mai reprezentativa a acelor timpuri ramane Hipocrate din Kos (460 -375 i.e.n.), denumit si "parintele medicinei", pentru spiritul sau de observatie, varietatea de Tratamente, judiciozitatea recomandarilor preceptelor sale, care dealtfel stau in mare masura si la baza medicinei moderne.

Sunt revelatoare pentru generozitatea, umanitatea si intelepciunea acestui mare invatat si medic recomandarile care alcatuiesc cunoscutul Juramant al lui Hipocrate, juramant depus secole de-a randul de catre medici inainte de a incepe practica medicala. Redam mai jos acest pretios indreptar:

"Jur pe Apolo, medicul, pe Asklepios, pe Hygeea si pe Panacheia si, luand ca martori pe toti zeii si zeitele, ma angajez sa duc la indeplinire, dupa puterile si judecata mea, acest juramant si angajament scris.

Jur sa socotesc ca pe egalul parintilor mei pe acela care m-a invatat arta medici­nei: sa impart cu el bunurile mele si sa ii asigur toate nevoile in caz de lipsa; sa consider pe copiii lui ca pe proprii mei frati si, daca doresc sa studieze aceasta arta, sa ii invat fara intelegere scrisa si fara plata; sa impartasesc preceptele generale, lectiile prin viu grai si tot restul doctrinei copiilor mei, copiilor maestrului meu si tuturor discipolilor care s-au inrolat si au depus juramant sa slujeasca legea medicala, si nu alta.

Voi dispune, dupa puterea si judecata mea, ca regimul dietetic sa fie folosit in folosul bolnavilor, si nu in dezavantajul sau spre raul lor. Si nu voi da, oricine mi-ar cere acest lucru, un drog ucigator.si nici nu voi lua initiativa ca sa sugerez vreodata asa ceva. De asemenea, nu voi provoca unei femei avortul niciodata. Prin probitate si castitate, imi voi mentine curate viata si profesiunea mea.

Nu voi face incizie perineala la calculosi, lasand aceasta practica profesionistilor, in orice casa va trebuie sa intru, voi merge acolo numai spre binele bolnavilor, evitand orice stricaciune voluntara sau act de corupere si, cu deosebire, orice raporturi venale, cu femei sau barbati, fie ei oameni liberi sau sclavi.

Toate cele ce in decursul sau in afara exercitiului artei mele as putea vedea sau auzi, privind viata semenilor mei, si care nu trebuie divulgate, le voi retine pentru mine, socotind ca toate acestea au dreptul la cel mai\ deplin secret.

Daca voi indeplini pana la capat acest juramant si il voi onora tot timpul, sa imi fie permis sa ma bucur de toate placerile vietii si ale artei, cinstit fiind pentru totdeauna de catre oameni. Daca il voi viola si voi deveni sperjur, sa mi se intample tocmai contrariul".

Numeroase alte nume ilustreaza progresul medicinei. La inceputul erei noastre, Celsius face disectii pe cadavre si descrie impresionant de exact anatomia umana, iar in jurul anilor 1000 Avicenna (980 - 1037), in "Canonul medicinei", contribuie remarcabil la dezvoltarea medicinei evului mediu, descriind multe boli si indicand Tratamente corecte.

In secolul al XVI-lea, Vesal intemeiaza anatomia moderna, iar in secolul al XVII-lea Harvey descrie, amanuntit, legile circulatiei. Dupa anul 1700 apar in medicina descoperiri deosebite, care-i schimba complet caracterul, reprezentand primul pas catre extraordinarele progrese de azi.

In 1770, Jenner descopera vaccinarea antivariolica, deschizand era vaccinarilor, era antiepidemica, profilactica. Apoi, marile descoperiri in domeniul bacteriologici si virusologiei ale lui Pasteur, Mecinikov, Lister si Koch, in secolul al XlX-lea, schimba complet modul de gandire al medicilor privitor la raspandirea si vindecarea bolilor.

Mult timp intr-o pozitie de servitute (fiind practicata de barbieri), datorita nenu­maratelor oprelisti de ordin religios proprii evului mediu, chirurgia se desprinde de-abia dupa sfarsitul secolului al XVII-lea dintre stiintele medicale delimitandu-se ca o disciplina independenta.

Serurile si vaccinurile, sulfamidele si antibioticele, corticoterapia si tranchili­zantele, transfuziile, anticoagulantele, izotopii, antitiroidienele de sinteza, transplan-tele de tesuturi si organe sunt numai cateva dintre descoperirile ultimului secol care au intrat in practica curenta, transformand medicina, dintr-o arta a catorva initiati, intr-o stiinta cu caracter de masa. Drumul parcurs de medicina in tara noastra imbraca in general aceleasi aspecte. Primele asezaminte medicale se numeau "bolnite" si erau situate pe langa manastiri, medicii (vracii) acelor vremi recrutandu-se dintre calugari sau preoti. Prin secolul al XV-lea apar si spitale laice. Cea dintai legislatie cu dispozitii sanitare este cuprinsa in pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab (secolul al XVII-lea).

Prima scoala de invatamant medical a luat fiinta la Cluj in 1775.

In 1710 este infiintat la Bucuresti Spitalul "Coltea", iar in 1735, Spitalul "Pantelimon". Spiridonia din Iasi este intemeiata in 1745. Hotaratoare pentru ince­puturile organizatiei sanitare in Principate sunt prevederile sanitare din Regula­mentul Organic emis in 1831 de generalul Kiseleff. In 1857 este deschisa Facultatea de medicina umana din Bucuresti sub numele de Scoala de medicina, mai tarziu fiind inaugurate si facultatile din Iasi si Cluj.

De numele lui Carol Davila si Nicolae Kretzulescu se leaga in tara noastra ince­puturile invatamantului medical si ale organizarii sanitare moderne.

Victor Babes, in anatomie patologica si bacteriologie, Ioan Cantacuzino, in raspandirea metodelor experimentale de studiu si Gh. Marinescu, in neurologie, sunt nume care cinstesc tara noastra, fiind recunoscute si apreciate pe plan mondial.

Alexandru Marcovici, George Stoicescu, Nicolae Kalinderu si Christea Buicliu reprezinta generatia de medici si profesori care au ilustrat medicina interna in secolul al XlX-lea, facand opera de adevarat pionierat, intr-o vreme cand medicina se baza, mai ales, pe observatia clinica la patul bolnavului, pe educatia simturilor si dezvoltarea judecatii. In secolul nostru, Nanu Muscel, Anibal Teohari, Dimitrie Ionescu si altii au adus un aport remarcabil la dezvoltarea medicinei interne. Eminenti medici si distinsi pedagogi pot fi citati si in epoca noastra: D. Danielopolu, N. Gh. Lupu, I. Hatieganu etc. Paralel cu activitatile de ingrijire a bolnavilor, didactica si de cercetare, se dezvolta reteaua unitatilor sanitare si numarul paturilor, se diversifica si se imbogatesc dotarile si aparatura, se introduc in activitatea curenta noi categorii de personal, printre care si asistentele medicale.
loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente