Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu balneo fizioterapie
 Balneo Fizioterapie
 Hidroterapia
 Termoterapia
 Balneoterapia
 Electroterapia
 Fototerapia
 Inhalajiile Aerosolii Sl Pneumoterapia
 Climatologia
 Masajul
 Kineziterapia





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre balneo fizioterapie si RECUPERARE MEDICALA, Tratamentele de balneo-fizioterapie, metode de Tratament si efectele lor. Referat

MASAJUL






Masajul este o procedura manuala sau mecanica, aplicata pe tegument si forma­tiunile subtegumentare, in scop terapeutic. Cuvantul deriva din arabul ,jnass" care inseamna a framanta.

In decursul timpului s-a ajuns de la masaj empiric si de agrement, ]a criterii stiintifice de indicatii ale masajului, oferite de cunostintele de anatomie, fiziologie si patologie ale medicinii moderne.

Se stie, astazi, ce organ complex este pielea, cu formatiunile sale anexe. Pielea are o circulatie proprie, o inervatie bogata * este un organ receptor - si este sediul atator reflexe superficiale si profunde. In acest fel, masajul devine o valoroasa metoda terapeutica, pastrandu-si, ca orice procedura medicala, indicatiile si contraindicatiile sale.


MANEVRELE MASAJULUI

Practica curenta foloseste urmatoarele tehnici de masaj:

1. Netezirea (efleurajul sau mangaierea) este manevra de incepere a masajului, prin care se pune in contact mana tehnicianului cu tegumentului bolnavului. Dupa netezire se folosesc celelalte tehnici, din ce in ce mai solicitante pentru tegument, muschi etc, intre ele intercalandu-se, obligatoriu, netezirea. Se executa, de obicei, pe toata suprafata toracelui, cu miscari usoare circulare, in directia fibrelor musculare si a inimii, sau, alteori, cu varful degetelor, sau cu dosul mainilor.

2. Framantarea se poate face in mai multe feluri:

a) stoarcerea, manuala sau bimanuala: se modeleaza o placa mai voluminoasa din tegument si muschi, care se comprima segmentar, dar cursiv, lin; este indicata in special pentru membrele superioare si inferioare;

b) mangaluirea (sau masaj vartej) se executa cu ambele maini, in pozitie opusa una fata de alta (exemplu, pe brat);

c) geluirea (cuvantul vine de la "gealaul") sau rindeaua cea mare a tamplarului;

d) petrisajul este metoda ce se adreseaza formelor cu o mai bogata musculatura (coapse, brate, abdomen etc.): se prind masele musculare cu ambele maini si torsioneaza;

e) ciupirea: dupa nume, se intelege usor ca se folosesc pentru executare indexul, degetul mediu si policele; este tot un gen depetrisaj, dar efectuat cu doua-lrei degete.

3. Baterea: se mai numeste si percutie si se aplica pe suprafete mai intinse (exem­plu: spate), executandu-se cu palma, cu marginea cubitala a mainilor sau cu dosul acestora. Uneori, se pot folosi varful degetelor sau chiar pumnul (cand masele dorso-lombare sunt voluminoase).

4. Frictiunea este o manevra de netezire, dar cu presiune, deplasand tegumentul si muschii, atat cat permite laxitatea lor.

5. Vibratia este o metoda care foloseste tremuraturile mainilor aplicate pe tegu- . ment, fara ca mana sa se desprinda de acesta. Adesea, acest masaj vibrator poate fi inlocuit cu vibratori mecanici.

Importatii! intre toate aceste manevre se intercaleaza netezirea.

Afara de aceste metode clasice de masaj, a caror actiune este mai ales prin "de­tenta reflexa si stimulare circulatorie", s-au mai adaugat si alte procedee mai noi, dintre care cele mai cunoscute sunt:

a) masajul profund Cyriax, caracterizat prin miscari cu doua degete, de "du-te-vino", perpendiculare pe planurile musculare;

b)  masajele moderne "de tesut conjunctiv", care au la baza reflexoterapia se­lectiva, adica reflexele culi-viscerale si viscero-cutanate, cu punct de plecare din zonele algice ale tegumentului si musculaturii (Head si Mackenzie). Tehnicile cele mai cunoscute si apreciate sunt Teirich-Leube si Dicke;

c) masajul "punctelor nervoase", care apartine lui Cornelius.

ACJILJNEA MASAJULUI
Masajul - fie ca este terapeutic, fie ca este fiziologic (masajul sportiv) - are o actiune locala si alta generala.

ACTIUNEA LOCALA
Are o actiune de sedare (calmare) asupra algiilor cutanate, articulare sau muscu­lare, fie ca aceste dureri sunt de tip inflamator, traumatice sau iritaliv locale.

De asemenea, are o actiune hiperemianta locala, actiune de stimulare circula­torie, cu bune efecte de nutritie a tesuturilor. Se amelioreaza, astfel, atat circulatia limfatica, cat si cea sanguina si deci activitatea organelor masate.

Masajul are si o actiune depurativa locala (efect mecanic). Prin aceasta actiune se inlatura staza din tesutul interstitial, favorizandu-se astfel resorbtia infiltratelor, transudatelor si exsudatelor.

ACTIUNEA GENERALA
Masajul creste metabolismul bazai, stimuleaza functia respiratorie si circula­torie si are o actiune de sedare nervoasa - favorizeaza somnul, combate oboseala musculara si imprima organismului o stare generala buna si foarte placuta.

Toate aceste efecte ale masajului, sa nu uitam ca se exercita direct asupra pielii, printr-un mecanism reflex si circulator.

Tegumentul are o bogata inervatie si vasculari zatie. Exteroceptorii - formatiuni nervoase din piele - si proprioceptorii - formatiuni nervoase din muschi, ligamente si tendoane - receptioneaza orice stimul de la nivelul tegumentului, care se transmite prin reflex, catre sistemul nervos central.

Organele interne, viscerele, se proiecteaza, din punct de vedere nervos, pe anu­mite zone cutanate corespunzatoare, denumite melamcre sau zonele Head (stabilite de Head).

Aceste zone, intrand in mecanismul reflex de actiune al masajului, vor influenta si viscerele, adica organele profunde, situate pe teritoriul metameric corespunzator. Se observa de aici ca, in mod cert. masajul, pe langa o serie de indicatiile utile, necesita si unele retineri avand chiar si contraindicatii.

In al doilea rand, stim ca pielea este un rezervor important de sange, detinand un sfert din cantitatea totala a acestuia. Masajul se adreseaza direct circulatiei su­perficiale si indirect celei profunde. Se pot adauga aici si diferite substante de tip H (histaminic). care iau nastere prin diferitele manevre ale masajului (ciupiri, bateri, vibratii etc.) si Care au o intensa actiune vasodilalatoare. In acest fel, masajul produce o hiperemic periferica, cu efecte derivante si revulsi ve, foarte mult cautate si apreciate in terapeutica.

INDICATII
Din cele expuse mai sus, se poate deduce ca indicatiile masajului sunt foarte largi. Masajul poate 11 folosit in scop terapeutic si fiziologic (igienic sau sportiv). Cele mai curente indicatii ale masajului sunt:

-  boala reumatismala de tip inilamalor sau degenerativ, cu manifestarile sale articulare sau abarticulare;

- bolile ortopedice, afectiunile posttraumatice (fracturi, luxatii, entorse, sechele dupa portul aparatelor ghipsate, edeme cronice etc);

- bolile neurologice, cu paralizii, pareze, atrofii, hipotrofii musculare etc:

- afectiuni vasculare, mai ales cele de tip vertos, cu edeme cronice;

- bo!i de nutritie - obezitate etc.

CONTRAINDICATII
Datorita aparentei benignitati a masajului, contraindicatiile necesita a fi pre­cizate:

- infectiile acute sau inflamatiile pielii (eczeme, dermite, furuncule, abcese, flcg-moane etc);

-procesele inflamatorii acute ale articulatiilor sau oaselor (artrite, osteomielile etc);

- afectiuni vasculare (flebite, sindroame hemoragice etc);

- boala canceroasa, cu orice localizare;

- tuberculoza pulmonara evolutiva;

- afectiuni digestive acute.


loading...

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente