Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul digestiv
 Stimulante Ale Secretiilor Digestive
 Vomitive Sl Antivomitive
 Laxativele
 Antidiareicele
 Hepatoprotectoarele
 Inhibitori Sl In Activatori Al Secretiilor Digestive
 Semiologia Gurii Sl A Faringelui
 Semiologia Esofagului
 Semiologia Generala A Abdomenului
 Semiologia Stomacului
 Semiologia Intestinului
 Dezinfectantele Intestinale
 Medicatia Veziculei Biliare Sl Ficatului Colereticele si colecistokineticele





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre aparatul digestiv cu bolile si remediile medicale si naturiste

SEMIOLOGIA STOMACULUI





Interogatoriul: varsta si sexul ne pot interesa indeosebi, pentru ca boala ulceroa-i sa apare in special la barbati tineri (20 - 24 de ani), iar cancerul gastric este mai I frecvent la barbatii intre 40 si 60 de ani.

Profesiile cu ore de masa neregulate, cu hrana rece. cu multe deplasari sau acelea care implica o mare tensiune nervoasa, tahifagia, dentitia deficitara, abuzul de I alcool, de cafea, bauturile prea reci contribuie la aparitia bolilor de stomac.

Unele medicamente pot avea o actiune iritanta asupra stomacului: acidul acetilsalicilic, I salicilatii, digitala, clorura de potasiu, cortizonicele, fenilbutazona, Indocidul, j preparatele arsenicale etc. In antecedentele personale ale bolnavului trebuie sa avem in vedere tuberculoza, sifilisul, bolile ficatului si ale cailor biliare, bolile infectioase.

 

Simptomele functionale: senzatia de presiune, plenitudine sau balonare in re- giunea epigastrica survine deseori in sindromul de dispepsie gastrica.

Durerea este localizata cel mai des epigastric si are iradieri dorsale, in regiunea retrosternala sau spre hipocondrul stang ori drept; ea poate sa aiba intensitati variabile: simpla jena epigastrica, arsura, impunsatura violenta, transfixianta. Un caracter important al durerii este orarul ei, adica momentul aparitiei in raport cu masa. Uneori este precoce, aparand in timpul sau imediat dupa masa, alteori este semitardiva, la 1 - 2 ore dupa masa, iar alteori este tardiva, la 3 - 4 sau 5 - 6 ore dupa terminarea mesei. Durerile care apar la 5 - 6 ore sunt numite si hiperttardive si se insotesc de o senzatie de foame, de unde denumirea de foame dureroasa. Durerile pot fi calmate sau nu de ingestia de alimente, de pozitia de culcat sau in picioare, de administrarea de prafuri alcaline, de provocarea varsaturilor.

Eructatia inseamna evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau din esofagul inferior. Se intalneste des in aerofagie, la persoanele nerv.oase, care mananca re­pede.

Regurgitatia este refluxul alimentelor ajunse in stomac. Ea se insoteste de o senzatie de arsura retrosternala, numita pirozis. survine mai ales la cei cu hipera-ciditate.

Varsatura inseamna eliminarea brusca pe gura a continutului stomacal. Este un act reflex, cu punctul de plecare in stomac, intestin, pancreas, cai biliare, cai urinare etc. Varsaturile sunt variabile ca frecventa, cantitate (mici, abundente) orar (matinale, pe stomacul gol, postprandiale, precoce sau tardive). Ele vor fi analizate din punct de vedere calitativ: miros, gust si continut (alimentare, biliare, mucoase, apoase, purulente, fecaloide, sanguinolente). In privinta varsaturilor alimentare, trebuie acordata atentie celor care contin alimente ingerate cu 1 - 2 zile mai inainte (stenoza pilorica).

Hematemeza este varsatura de sange. Bolnavul varsa sange rosu-inchis, cu chea­guri, deseori amestecat cu resturi alimentare. In functie de cantitatea pierduta, hematemeza se insoteste de semne generale: paloare, ameteli, transpiratii reci, palpitatii, puls rapid si scaderea tensiunii arteriale, mergand pana la soc hemoragie si exitus. Cand sangele este in cantitate mai mica si stagneaza un timp in stomac, varsatura capata un aspect negricios, "in zat de cafea" datorita digerarii sangelui. Bolile in care se intalneste mai frecvent hematemeza sunt ulcerul gastric si duodenal, tumorile stomacului, ciroza hepatica, gastrita hemoragica. Mai poate aparea in icterul grav, in trombozele de vena porta sau vena splenica, in boli ale sangelui (hemofilie, purpura, leucemie), in unele intoxicatii (soda caustica, sublimat, fosfor). Hematemeza este insotita sau urmata de melena (scaune negre ca pacura), moi, determinate de trecerea sangelui in intestin, unde este partial digerat.

Examenul obiectiv al stomacului. Inspectia generala aduce informatii asupra starii de nutritie a bolnavului si asupra tipului constitutional. Culoarea tegumen­telor poate fi palida (hemoragii) - sau galben-palida (cancer). Pozitia pacientului poate fi caracteristica - ghemuita (in crize dureroase), cu pumnii comprimand re­giunea dureroasa, pozitie fortata (in ulcerul gastric penetrant).

Examenul cavitatii bucale arata starea danturii, existenta unor afectiuni ale mu-\j coasei bucale si, mai ales, aspectul limbii (limba saburala sau incarcata, in gastrite si afectiuni biliare; limba depapilata, in anemie pernicioasa etc).

Inspectia stomacului intereseaza regiunea epigastrica, care poate sa apara bom­bata sau retractata.

Palparea se face pe stomacul gol sau nu prea incarcat, solicitand bolnavul sa respire linistit si sa nu contracte Musculatura abdominala. Sensibilitatea poate fi difuza sau localizata in anumite puncte (xifoidian, epigastric, solar, subcostal stang sau drept).

Prin palpare poate fi provocat clapotajul, care consta intr-un zgomot hidroaeric si care apare si la normali, la 1 - 2 ore dupa masa; aparitia lui mai tardiva este insa semnificativa pentru o atonie gastrica sau pentru o stenoza pilorica.

Percutia poate sa furnizeze date asupra volumului gastric, a cantitatii de gaze sau asupra localizarii si dimensiunii tumorilor gastrice.

Examene complementare. Examenul radiologie al stomacului se face adminis­trand sulfat de bariu. Laptele baritat se prepara sub forma unei suspensii cu 150 g sulfat de bariu la 250 - 300 ml apa. Examenul se face pe nemancate.

Tubajul gastric consta in introducerea unui tub in stomac pentru recoltarea su­cului gastric. Pentru aceasta se foloseste tubul (sonda) Einhorn, confectionat din cauciuc, lung de 1,5 metri si gros pana la 3 . 5 mm, gradat din 5 in 5 cm; la un capat, tubul este prevazut cu o oliva metalica cu mai multe orificii. In afara de tubul Einhorn mai sunt necesare: o seringa de 20 ml, un stativ cu eprubete numerotate, o tavita renala si substantele folosite pentru excitarea secretiei gastrice. Ca excitanti ai secretiei gastrice s-au dovedit mai eficiente histamina, pentru acidul clorhidric si insulina, pentru pepsina.

Inainte de a se proceda la efectuarea tubajului gastric, bolnavul trebuie sa fie pregatit, explicandu-i-se necesitatea acestui examen si faptul ca este lipsit de pericol. Tubajul se face dimineata, pe stomacul gol. Bolnavul va sta la marginea patului, fie in salon, fie intr-o camera aparte. Este invitat sa deschida gura mare, sa dea capul pe spate, iar capatul sondei cu oliva umezita se pune la baza limbii si se impinge usor inainte. Apoi pacientul face miscari de inghitire, la fiecare deglutitie, sora impingand sonda usor. Pacientul este sfatuit sa respire adanc, apoi sa inghita din nou. Cand reflexul de varsatura este prea accentuat, se poate introduce sonda pe \ nas, dupa ce a fost unsa in prealabil cu ulei de parafina.

Cand gradatia de 45 cm a ajuns la arcada dentara, se considera ca oliva este la
f nivelul cardiei. Se mai impinge tubul inca 10 cm si se incepe recoltarea sucului
gastric. Se aspira cu seringa tot continutul gastric existent pe nemancate; acesta
atinge in mod normal 20 - 80 ml si constituie staza gastrica. Se noteaza cantitatea
I obtinuta si se pune intr-o eprubeta curata, pentru laborator.

/ Apoi se procedeaza la stimularea secretiei gastrice cu histamina. Pentru stimu-| larea submaximala sau standard se injecteaza 0,1 mg histamina la 10 kg greutate I corporala. Se recolteaza intreaga cantitate de suc gastric din 15 in 15 minute, timp de o ora si se noteaza pentru fiecare proba cantitatea extrasa, punandu-se in eprube-te etichetate probe pentru examenul clinic. Pentru stimularea maximala se injec­teaza 0,4 mg histamina la 10 kg greutate corporala. Din coroborarea cantitatii de lichid extrase cu cifrele aciditatii gastrice se stabileste debitul acid-orar. Valorile normale sunt: pentru secretia bazala, 1,5-4 mEq/ora; pentru secretia stimulata submaximal, 9-22 mEq/ora.

In vederea interventiilor chirurgicale este necesara si stimularea secretiei cu insulina, pentru a studia secretia vagala (pepsina). Se injecteaza intravenos 0,2 u/ kilocorp.

Stimularea cu alcool etilic 5% in cantitate de 300 ml nu s-a doveidit atat de fidela ca stimularea cu histamina.


Gastroscopia consta in examenul vizual al mucoasei stomacului si are o mare valoare pentru diagnostic. Ea se face cu ajutorul gastroscopului sau al fibrosco-pului. Gastroscopia va fi precedata de un examen radiologie si va respecta contra-indicatiile: stenoze esofagiene, cifoze si cifoscolioze, insuficiente cardiace, varsta inaintata, tuberculoza pulmonara evolutiva etc. Fibroscopia permite si fotografierea in culori, cinematografierea, efectuarea unor biopsii si examene citologice. Este un examen extrem de util pentru diagnosticul cancerului gastric incipient.

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente